-Sf.Parinti spun ca omul simte atunci cand se roaga cum trebuie,simte ca s-a rugat si ca rugaciunea sa a fost bineprimita si ca avem un mic indiciu pentru aceasta atunci cand nu mai luam seama la sinele nostru,la corp si pozitia lui,la respiratie si toate celelalte simtiri,atunci cand nu ne mai vedem deloc pe noi insine toata atentia fiind indreptata spre rugaciune.
-Daca pacea dintre oameni e consecinta a constiintei vinovatiei fiecaruia dintre noi,la fel
si rugaciunea e conditionata de smerenie,nu ne putem ruga cum trebuie cand ne simtim biruitori si infailibili ci doar cand simtim ca fara Dumnezeu suntem nimic.
-Spunea un sf.parinte ca pana nu vom simti ca suntem praful de pe drum nu ne vom mantui.
|