[George.m]

Avva Dorotei puncteaza ca "Dumnezeu ne-a dat in chip firesc virtutile. Dar patimile nu le avem in chip firesc. Caci nici nu au vreo fiinta, sau vreun ipostas; ci sunt ca intunericul care nu exista (nu subzista) dupa fiinta, ci sunt ca o boala (o patima) a vazduhului care se iveste dupa aceea, din lipsa luminii. Abatandu-se sufletul de la virtuti din iubirea de placere, a dat nastere patimilor (bolilor) si le-a intarit pe acestea impotriva sa" (Felurite invataturi lasate ucenicilor sai, XIII, c.10, in Filocalia IX).


Avand in vedere cele spuse mai sus, spune Parintele Staniloae: "nici virtutile nu stau de sine, caci nu gasim bunatatea stand de sine. Bunatatea e totdeauna a cuiva. Iubim un om bun. Ne mangaie bunatatea cuiva. Nu ne mangaie bunatatea in sine. Dar virtutea sau bunatatea se raspandeste in mod firesc din persoana, cum se raspandeste lumina sau sensul.

Dar rautatea sau lipsa de sens nu se raspandesc in chip firesc din persoana. Acestea apar ca o falsa existenta, ca un minus, prin lipsa bunatatii, a virtutii, a luminii. Ele nu sunt decat o boala a persoanelor existente, care in mod firesc raspandesc din ele bunatatea, lumina, ca iradieri ale fiintei lor.

Fara indoiala, simtim dureros patimile, dar le simtim ca o lipsa a ceea ce trebuie sa fie, ca stirbiri, ca o boala, ca o slabiciune a fiintei, ca neputinta a ei de a manifesta continutul pozitiv. In rau e o neputinta, dar o neputinta care chinuieste pe cel din care porneste si pe cel asupra caruia se rasfrange.

Iar cel asupra caruia vine, de multe ori opunandu-i aceeasi neputinta cu voia, isi mareste neputinta. Daca i-ar opune puterea de iradiere a fiintei sale, ar ajuta-o sa se intareasca. Daca i-ar opune taria sa, adica virtutea, i-ar infuza si aceluia o tarie, l-ar ajuta sa se tamaduiasca.

Cel se sufera de neputinta raului socoteste sa se tamaduiasca prin cautarea unor mijloace tot asa de inconsistente. Egoistul, suferind de minusurile lui, cauta sa si le tamaduiasca, cautand bunuri inconsistente si ele: placeri trecatoare, bunuri trecatoare, laude false etc. Astfel, din deputinta, raul se mareste in neputinta lui. Factorul care iradiaza raul simte neputinta lui, cum o simte si cel asupra caruia se raspandeste; dar o neputinta impotriva careia nu vrea sa lupte nici unul, nici celalalt".