Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Nu știu dacă folosm înțelesul "modern" fiindcă vrem noi, sau îl folosim fiindcă el corespunde unui mainstream, noi fiind încorporați în el fără să o dorim neapărat: prin educația primită în școli, prin lecturile pe care bibliografiile obligatorii care ni s-au cerut, prin alte metode de care arta îndoctrinării oamenilor niciodată nu a dus lipsă.
|
In principiu e corect, intelegerea noastra asupra lucrurilor este determinata in mare parte de contextul istoric in care traim. In aceasta epoca, indiferent ca ne place noua sau nu, acesta este intelesul corect al conceptelor de egalitate si nediscriminare, sens care exclude posiblitatea unui vot cenzitar.
Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Domnule, eu nu am contestat că, procentual, cei care au făcut studii medii și superioare sunt, astăzi, mult mai numeroși decât în trecut. Foarte mulți au pierdut prin școli timp pe care l-ar fi putut folosi mai bine decât au făcut-o. Rezultatul este că vedem măturători cu liceul făcut, taximetriști cu diplomă de ingineri în dulap și farmaciste care sunt vânzătoare de medicamente. Un alt rezultat este semi-analfabetismul absolvenților, expresie a unui învățământ de tip fabrică. Vedem oameni cu studii superioare care scriu "a-m considerat ca", "in timpul la concediu meu" și alte năzbâtii din registrul limbajului șoferesc.
Unele dintre cele menționate, precum faptul că trăiau mai puțin, sunt consecința unor câștiguri de ordin tehnic, în acest caz legat de antibiotice. Sunt lucruri care oricum s-ar fi petrecut. Este ca și când ați pune problema: "domnule, astăzi, în democrația universală, avem metrou. Unde ai văzut dumneata metrou pe vremea lui străbunicu'? Deci, vremurile de azi sunt mai bune!"
A fi cu adevărat tradiționalist nu înseamnă a viza o lume în care antibioticele să fie interzise, sau în care oamenii să nu beneficieze de internet ori de lumină electrică, după cum conții de azi nu mai merg în șarete, ca străbuncii lor, ci folosesc automobilul. Toate acestea, însă, nu au nicio legătură nici cu ordinea socială, nici cu forma de guvernare.
|
Si credeti cumva ca respectivul taximetrist sau vanzatoarea de medicamente ar fi dus-o mai bine daca erau analfabeti sau aveau doar 4 clase? In general, oamenii au un nivel de trai mai bun in functie de nivelul de educatie; sigur ca exista si exceptii, ca in toate privintele, dar regula cam asta este.
Aveti dreptate, multe avantaje ale noastre comparativ cu oamenii din 1900 tin de stiinta si tehnica, dar si de democratizarea accesului la produsele acestora. In plus, nu putem afirma decat speculand ca anumite progrese s-ar fi produs oricum, pentru ca nu avem de unde sti acest lucru. Ce stim este ca lumea de azi arata astfel, orice altceva este pura speculatie.
Aceste cuceriri tehnologice din ultima suta de ani au facut, printre altele, si ca necesarul de oameni angajati in munci manuale, productive (muncitori industriali, tarani), sa fie azi mult mai mic. Agricultura, de exemplu, nu se mai poate intoarce la sistemul din trecut, pentru ca ar fi o masura complet neproductiva.
Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
Mai întâi, decizia nu ar fi concentrată strict la "nivelul marilor oameni de afaceri", după cum în trecutul României clasice nu a fost astfel. Votul bazat pe colegii înseamnă că toate stările sociale sunt prezente în Parlament, dar că, în cazul celor care plătesc impozite mici, norma de reprezentare este alta, potrivită contribuției lor.
Pe urmă, când echivalați "conducere de către oameni de afaceri" cu "salarii mici", iarăși sunteți victima unei gândiri de tip "lupta de clasă", a unei viziuni, în esență, stângiste, în care baronii industriei, împreună cu latifundiarii, s-ar întâlni sub o Cupolă și ar spune: "Așaaaa, și acum să facem noi niște legi ca să-i radem pe muncitori și pe țărani". În realitate, orice angajator care vrea să nu-și taie craca de sub picioare își dorește angajați care să fie mulțumiți de starea lor.
Mai apoi, vorbiți de o fisură apărută, de care ar trage folos numai marii oligarhi. "Legislație restrictivă pentru micile afaceri" eu văd acum. Și văd asta la modul cuantificabil, numărând câte magazine mici, deținute de câte o familie și având un număr mic de angajați s-au mai închis pe Șoseaua Ștefan cel Mare și câte Mega-Image-uri, agenții ale marilor bănci sau terminale ale lanțurilor farmaceutice au apărut în locul lor. Încă și mai îngrijorător este că, în ultimul an, nici măcar din acestea nu au mai apărut, ci în locul lor apar cearșafuri pe care scrie "Spațiu de închiriat" sau "For sale": semnul sigur al crizei.
|
Votul cenzitar, asa cum inteleg eu ca-l propuneti, inseamna ca voturile unei singure clase sociale conteaza cu adevarat. Nu prea are importanta reprezentarea in Parlament, cata vreme schimbarea politicii de guvernare devine imposibila, daca schimbarea este dorita doar de cei din "categoria 2".
In nici un caz nu-mi inchipui ca s-ar aduna cateva zeci de oameni intr-o sala pentru a face diverse planuri malefice. Ceea ce spun eu ca s-ar intampla are cauze mult mai simple: fiecare patron are scopul de a-si reduce cheltuielile la minim si de a-si creste profitul la maxim. Intr-un context politic si social ca cel dorit de dvs. s-ar crea conditiile ideale pentru stabilizarea salariilor la un nivel mai mic decat cel de azi, din moment ce puterea politica ar fi strict concentrata intr-o anumita clasa sociala, fara vreo frica de a pierde la alegeri. Astazi, un om de afaceri nu poate scadea salariile prea mult, pentru ca legislatia nu-i permite si pentru ca angajatii sai au de ales sa plece la altii care platesc mai bine. In societatea dorita de dvs., legislatia i-ar impune mult mai putine obligatii, iar angajatii nici n-ar avea altceva mai bun de ales, din moment ce regulile generale ar fi altele. Angajatii ar deveni "multumiti de starea lor" la un nivel mult inferior celui de azi, prin simpla imposibilitate de a accede la ceva mai bun. Vedem ceva asemanator in diverse tari asiatice sau africane, cu regimuri mai putin democratice si unde nu se aplica o legislatie a muncii moderna, totul rezultand in salarii foarte mici.