Citat:
În prealabil postat de Mihailc
Anna21: Interesante răspunsurile tale, punctuale, realiste și pragmatice.
Cred că e inutil să întreb ce nu pui în practică la punctul 4! Chiar nu-mi dau seama despre ce-ar putea fi vorba.
|
Pai nu e un secret, doar ca este dificil sa explic astfel incat sa ma fac inteleasa, plus ca daca dau detalii personale altii simt nevoia sa ofere compasiune, sfaturi (ceea ce e un lucru bun , dar nu e tema topicului).
Fiecare are anumite asteptari de la celalalt, constientizate sau nu.
Aceste asteptari sunt rodul experientei de viata, lecturilor, presiunii sociale (daca sotii a trei prietene fac ceva, atunci modelul acesta devine norma, "toti" fac asta, numai sotul meu nu! nefericire), modelului cultural (ce au vazut la tv, in filme, reviste..) etc..
(Doar ca exemplu, eu am fost mult timp indignata enorm ca sotul meu nu punea mana sa faca si el curat cu mine, asa cum am vazut ca se proceda in familia mea.. El, tot ca un exemplu la limita absurdului, se enerveaza daca nu port papuci de casa, nu glumesc.. un detaliu pe care-l umfla la proportii cosmice, cred ca ar putea fi chiar motiv de divort.. dar oamenii se cearta pentru detalii aproape intotdeauna si ignora esentialul)
Deci fiecare incearca sa-l puna pe celalalt pe patul procustian al propriilor preconceptii, limitandu-i astfel libertatea.
Si de la mine se asteapta ajustari pt a ma conforma unui model (dar un model al femeii moderne, nu cel crestin), probabil si eu fac acelasi lucru (desi ma straduiesc sa nu cad in aceasta capcana).