Citat:
În prealabil postat de laurastifter
Doamne ajută!
Întrebarea repetată în diverse teste de personalitate "care sunt calitățile și defectele tale?" îmi pare deosebit de interesantă din punct de vedere creștin căci, încercând să ne cunoaștem pe noi înșine, să ne autoanalizăm, vom reuși, prin harul lui Dumnezeu, să luptăm mai ușor contra tendințelor negative din noi și să progresăm în ceea ce ne apropie cât de cât de idealul desăvârșirii.
Recunoscându-ne calitățile, n-avem motive de mândrie, pentru că orice realizare este un dar, un rod al conlucrării noastre cu Dumnezeu (cf. In15, 5), iar recunoașterea propriilor defecte nu va constitui pentru noi o ispită de a deznădăjdui, căci toate le vom putea întru Hristos, Cel Care ne întărește (cf. Filipeni4, 13).
Așadar, vă propun - dacă nu vi se pare prea aiuristică ideea - să încercăm să schițăm o listă cu... să spunem 5 calități și tot atâtea defecte ce ne caracterizează personalitatea. Ce ziceți?
Promit să mă gândesc și eu și să scriu lista cât mai repede posibil. :)
Numai bucurii!
|
Din pacate intrebarea asta ti se pune si la interviuri si uneori chiar si in aplicatiile on-line.
Ce ai putea sa spui ca sa obtii si postul si nici sa nu minti?
Nu ca nu ai vrea sa iti faci un proces de constiinta, din cand in cand, dar cred ca oricine prefera sa o faca la spovedanie, si nu la un interviu de angajare.
Tu ce ai spune?
De exemplu, eu as spune asa : mie imi place sa fiu sincera. Unde o pun, la calitati sau la defecte? Nu-mi place sa mint, mi-e sila sa ma prefac. Chiar daca incerc s-o fac, se vede pe fata mea. Unde sa ma angajez cu "calitatile" astea, in politie?
In rest nu-mi mai vin altele in cap, decat o lunga lista cu defecte.