[zaharia_2009]

Asemenea pareri ca ale dvs. au f. multi tineri dar culmea , si batrini , care crezind ca viata aceasta trebuie sa fie una de fericire sunt nevoiti sa suporte socuri mari cind Dumnezeu le rinduieste cu totul si cu totul altceva doar, doar ca sa ii ajute sa se mintuiasca . Caci pierderea mintuirii este un lucru exceptional de rau . Ruperea de Dumnezeu este cea mai mare grozavie !
Trairea hedonismului, chiar si in doze sau pretentii modeste , privitor la aceasta lume , sminteste omul si il departeaza de Hristos fara a prinde chiar de veste !
Bucuria lumii acesteia , caci exista si bucurie bine inteles, este doar in ,,Raiul pe pamint " pe care l-am descris in postul meu anterior , si in trairea permanenta in Hristos . Fara Hristos trait in chip real , si nu dupa parerile noastre elitiste, intelectuale, viata este desnadajduitoare !

Am sa mai scurtez din comentariu , ca sa nu va amarasc !

Duhul Sfint este prezent in aceasta lume , da, desigur dar el nu este peste tot . Vorba lui Glykys : ia vezi la gheronul Cleopa ce zice : sa nu credeti ca Hristos (si cu atit mai mult DS) este in orice ragalie si palamida si bozie puturoasa ! Decit daca se pocaieste macar citusi de putin . Desi , de multe ori , exact acolo unde s-a invederat pacatul,acolo se arata si Dumnezeu tocmai pt. slava Sa si pt. a se arata continuu ca exista cu adevarat .
Desigur ca deplinatatea DS. este in sfinta Biserica.
Dar sa nu confundam cunostinta si vedera lui Dumnezeu despre existenta tuturor lucrurilor cu omniprezenta lui .

Procesul de devenire intru Fiinta (nu am inteles de ce l-ati scris cu majuscula ca daca va referiti la Hristos cred ca sunteti cu atit mai mult in greseala impardonabila) nu este traind in aceasta viata , ci traind intru Hristos , adica ducind viata in Dreptate si Adevar . In aceasta lume toti suntem haraziti sa traim dar sufera transformarea intru Fiinta doar cei care se rup de lumea aceasta (dar raminind in interiorul ei !) si incep sa traiasca in Hristos !
Nu va amintiti cuvintele Mintuitorului cind le spunea apostolilor ca ei nu mai sunt din aceasta lume si ca ei au fost alesi (alesi nu ca predestinatie a mintuirii, ca pe aceea si-o lucreaza fiecare indiferent und e traieste ! Ci ales ca sa poata cunoaste Adevarul si sa traiasca in El ) ? Pai dvs. cum intelegi asta ?

Ma repet a nu stiu cita oara : "...ce folos, ce folos, viata fara de Hristos !"