Jenica, nu ti-am atras atentia. Am scos in relief, nu pentru tine special, ci pentru noi toti, unele aspecte. Cred ca ne completam unii pe altii; asa imi inchipui eu.
Cat despre mandria ta si falsa smerenie, eu nu am habar. Dar daca stii ca e asa, cine te poate cunoaste mai bine ca tine, poate doar duhovnicul, ia masuri. Si eu ma lupt cu mandria mea si stiu ce grea este aceasta lupta, mai ales pentru ca eu nu am duhovnic, care sa ma indrume.
Nu trece zi sa nu va am in gand la rugaciune, deci si pe tine Jenica.
Multumesc cu aceasta ocazie tuturor celor, care au pus numele de Anca in pomelnicul lor.