În țara răutății plecând eu, desfrânatul, rău am cheltuit bogăția pe care mi-ai dat-o, milostive Părinte, și mă topesc de foamea faptelor bune. Iată că m-am îmbrăcat cu rușinea neascultării, golindu-mă de harul cel dumnezeiesc, și strig Ție: Greșit-am dar știu bunătatea Ta. Primește-mă ca pe unul dintre argații Tăi, îndurate Hristoase, pentru rugăciunile Apostolilor, celor ce te-au iubit pe tine. (Triod, stihiră la vecernia zilei de mâine unită cu Liturghia Darurilor mai înainte sfințite)
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi)
|