Doamne ajută!
Presimt că, așa cum am făcut în mai multe rânduri, voi provoca o polemică și, după aceea, voi mai răspunde peste nu știu câte secole... dar mi se întâmplă așa din cauza programului foarte încărcat pe care-l am (cred că și voi aveți același sentiment că "timpul nu mai are răbdare" cu noi și că timpul fiecărei zile a vieții noastre se comprimă, parcă, astfel încât abia mai găsim timp pentru a discuta, pentru a ne cunoaște mai bine).
Totuși, am deschis acest topic pentru a vă atrage atenția asupra atitudinii foarte foarte frumoase și vrednice de urmat a unui părinte profesor de la Facultatea de Teologie ortodoxă din Sibiu: Pr. Prof. Constantin Necula, cunoscut de mulți credincioși (în special tineri) datorită cărților pe care le publică și datorită conferințelor excepționale pe care le-a susținut în diverse împrejurări. Din păcate, n-am avut prilejul de a-l cunoaște personal pe acest părinte și creștin ortodox autentic, dar am ascultat mai multe conferințe susținute de sfinția sa și am rămas profund impresionată de modul în care Îl mărturisește de fiecare dată pe Domnul nostru Iisus Hristos.
Pe scurt, ce a făcut acest părinte? În Duminica Ortodoxiei, într-o sală plină de creștini penticostali, a vorbit sincer, deschis și incredibil de direct despre Maica Domnului, despre importanța cinstirii icoanelor, despre Sfânta Euharistie și despre alte comori spirituale ale credinței noastre.
Nu mă credeți pe cuvânt? :) Ei, atunci, puteți urmări această înregistrare:
http://www.youtube.com/watch?v=rtfTONbSZkk
Îi mai judecăm pe părinții noștri duhovnicești care participă la întruniri ecumenice?
Răspuns corect: nu!
Nu știm dacă toți preoții participanți la adunări interconfesionale mărturisesc Ortodoxia cu atât de multă claritate, dar cu siguranță mulți dintre ei fac asta!
M-aș bucura să aflu și opinia sinceră a confraților creștini de alte confesiuni (în special neoprotestanți, pentru că lor li s-a adresat părintele profesor). Chiar m-ar interesa comentariile lor și (de ce nu?) criticile lor, fiindcă și din acestea învățăm. Evident, așa cum toți știm, sunt îngăduite doar criticile aduse ideilor, NU persoanelor care le exprimă!
Așadar, dvs, în calitate de neoprotestanți, ce impresie v-a lăsat acest discurs? Mie, ca ortodoxă, mi s-a părut un cuvânt de o impresionantă profunzime (deși exprimat într-un limbaj colocvial, pentru a destinde atmosfera). Voi ce credeți? V-au convins, v-au pus pe gânduri, v-au lăsat indiferenți sau chiar v-au deranjat ideile exprimate în înregistrare?
Doamne ajută!