Avva Pimen zicea: "Va spun ca acolo unde Satana este aruncat, acolo sunt si eu aruncat".
Iarasi zicea el: "Un om are nevoie mereu de smerenie si de teama de Dumnezeu, tot asa cum are nevoie de aer ca sa respire".
Acelasi avva spunea: "Smerindu-te inaintea lui Dumnezeu, gandind ca esti nimic si abandonandu-ti vointa - toate acestea sunt unelte ale sufletului".
Cu o alta ocazie el a zis: "Odata Batranii stateau la masa, iar avva Alonie statea in picioare si ii servea in timp ce ei mancau. Batranii l-au laudat, insa el nu a zis nimic. Unul din Batrani i-a zis in taina:
- De ce nu ai raspuns deloc Batranilor care te-au laudat ?
- Daca le-as fi raspuns, a zis avva Alonie, le-as fi acceptat lauda.
Un frate l-a intrebat pe avva Pimen:
- Cu ce sa ma ocup, cand stau in chilie ?
- Pana acum, a raspuns Batranul, sunt un om inglodat in mocirla pana la gat, ducand o grea povara pe umeri si strigand lui Dumnezeu: Milostiveste-Te spre mine.
Acelasi Batran spunea:
"Daca un frate te viziteaza si nu vei afla folos din venirea sa, rascoleste-ti mintea si vezi ce gand ai avut inainte ca fratele sa fi venit la chilia ta. Din aceasta cercetare vei intelege ce a facut ca acea vizita sa fie nefolositoare si ca tu ai fost cauza. Daca vei urma acest sfat cu smerenie, vei fi fara pacat in ceea ce il priveste pe semenul tau, deoarece te vei acuza pe tine si vei purta povara propriilor tale greseli. Asa cum vad eu, un om dobandeste frica de Dumnezeu ramanand cu piosenie in chilia sa.
|