[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Indiferent de interpretarea mea, ori de ce scrie în capitolul 5, versetul 7 spune clar: "Paştile nostru Hristos". Pentru apostolul Pavel Paştile erau Hristos şi nu ceremoniile pascale din Vechea Lege. Desigur e absurd să credem că primii creştini nu mai mâncau miei, însă nu o făceau însoţit de ceremoniile respective, acestea au apus odată cu moartea Mielului lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.

Tot nu ai inteles, acum imi dau seama ca poate nu stii ca "Pastile" era un cuvant folosit pentru mielul care se taia de sarbatoare. Si aici e vorba de Mielul Iisus. Pasajul incepe cu niste pacate si apoi se face o alegorie, se face referire la pregatirile ce aveau loc in ziua dinaintea sarbatorii, numita ziua intai a azimilor. In acea zi se cauta tot aluatul dospit si Apostolul face o alegorie, la fel sa se curateasca si ei de aluatul vechi, si sa fie aluat nou, fara dospitura. Pentru ca acum Pastile (adica Mielul) Iisus s-a jertfit pentru noi si putem deveni nascuti din nou, curatati de pacate, alegoric de dospitura. Ce legatura are pasajul acesta cu sarbatorirea Invierii Domnului doar tu stii, sau mai exact conducatorii adventisti (ca presupun ca nu e interpretara ta, ci ai preluat-o din inavatatura cultului).
Ba chiar confirma ce fac crestinii, tin sarbatoarea legata de Mielul (Pastile) Iisus, de jertfa si invierea Lui.

Încă o dată fals! Deşi în limba română arhaismul "carte" însemna scrisoare, apostolul Ioan foloseşte în Apoc.1,11 termenul [βιβλίον], şi nu [έπιστολή]. Scopul scrierii acestei biblion nu era limitat la cele 7 biserici din Asia Mică (care oricum erau simbolice în Apocalipsa), ci era mai ales pentru noi, cei ce trăim la sfârşitul timpului.

Da, dar ce legatura are cu ce vorbeam? I se spune sa scrie ce vede in vedenia aceea, si astfel a rezultat capitolul Apocalipsa. Noi vorbeam de scrierea Noului Testament si mai ales a predaniei, nu despre scrierea unei profetii.

Indiferent că acele documente sunt originale, ori falsificate (interpolate trei secole mai târziu); păzirea duminicii cu caracter de lege apare doar sub Constantin cel Mare (321). Înainte şi chiar şi după această dată se ţinea şi sâmbăta, nu doar duminica.

Imi amintesc ca am mai discutat depsre asta, daca scriem de zece ori acelasi subiect, tot nu se schimba istoria. Doar un mic grup tinea sambata, adica acei iudainizati, toti tineau duminica, stii si tu ca exista scrieri inainte de anul 321. E ca si cum ai zice ca daca in acel secol s-a definitivat canonul Sfintei Scripturi rezulta ca atunci a fost scris. In prima zi a saptamanii se adunau, daca iti amintesti...