Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Până la ultima frază, explicația ta poate avea o logică... dar întreb și eu: ce legătură are pasajul acesta cu sărbătorirea Învierii Domnului? O sărbătoare necerută de Domnul! Vechea sărbătoare a Paștelor era într-adevăr cerută de El, dar până la cruce, până la împlinirea ei prin Hristos-Mielul lui Dumnezeu.
|
Ai uitat ca tu ai adus in discutie citatul, nu eu. Eu doar ti-am raspuns ca nu are legatura cu sarbatoarea Pastilor, e vorba de curatirea de pacate prin Mielul Iisus. Noi nu tinem sarbatoarea veche, iudaica, de eliberare din Egipt, ci noua sarbatoarea, de eliberare din Iad, ca sa dau o analogie. Mai e un amanunt pe care probabil nu il stii (si eu l-am aflat la ceva timp dupa ce am devenit credincios): nu se serbeaza ce s-a intamplat acum 2000 de ani, toate sarbatorile sunt considerate actuale, la fel ca si Sfanta Liturghie. Asadar noi spunem ca de Pasti Hristos inviaza, la fel cum la Liturghie painea si vinul se transforma de fiecare data. E si ce s-a intamplat acum 2000 de ani si ceva actual. la fel cum in fiecare an apare Lumina de la Ierusalim, nu comemoram aparitia ei din trecut.
Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
La fel, dacă negăm de zece ori, tot nu schimbăm adevărul istoric al păzirii sâmbetei de către primii creștini. Și nu doar primii, creștini sabatarieni au mai existat chiar și după decretul duminical al lui Constantin.
|
Crestinii tineau duminica, la fel cum scrie in Sfanta Scriptura si in scrierile pastrate. Cei ce tineau ziua iudaica erau un mic grupulet, probabil considerati in afara Bisericii in secolul IV.