În prealabil postat de Adriana Cluj

Despre delimitarea aceasta: cand taranul era taran si orasanul era orasan, delimitarea venea de la sine.
Asta nu inseamna ca unul era mai prejos decat celalalt.
Pe cat de mult respecta taranul pe orasean, pe atat de mult respecta si orasanul subtire, educat, pe taranul care venea la el la usa cu laptele, branza, smantana, ouale, la care orasanul era ""abonat"" (si care totdeauna miroasea putin a lapte, a branza, a ""casa lui de la tara"", dar asta nu inseamna ca era nespalat, i se imprima in el mirosul de ""tara"")
Fiecare, si taranul si orasanul, avea demnitatea lui.
Faptul ca taranul venea la usa celuilalt cu desagii in spinare plini de bidioanele cu lapte, sau smantana, sau branza proaspata, sau cu traista plina de faina de malai macinata la moara prin care erau puse ouale, ca sa nu se sparga, nu il punea intr-o pozitie inferioara fata de ""abonatul"" lui.
Nu, acel orasan il respecta pe taran si se purta cuviincios cu el. Si reciproc.