As vrea sa spun si eu citeva cuvinte in privinta..."idolatriei" cinstirii sfintelor icoane, sfintei Cruci.
Spun unele rugaciuni sau texte duhovnicesti: "sa ne insemnam cu semnul sfintei Cruci". Adica, atunci cind ne facem semnul Crucii "declaram" ca suntem gata sa-I urmam lui Hristos, si chemam asupra noastra Harul. Ne-o facem cu mina noastra, cum s-ar spune; facindu-ne semnul sfintei Cruci, ne sfintim noi insine, cam prin acelasi..."mecanism" prin care se transsubstantiaza Darurile pe Masa Jertfei prin rugaciunea si gesturile preotului si ale credinciosilor.
In acelasi timp, ne declaram apartenenta la Biserica, apartenenta dorita din tot sufletul. Si mai facem un lucru: ne asumam propria cruce, iar prin Crucea lui Hristos, care este modelul nostru absolut, si prin crucea noastra personala, a fiecaruia, nadajduim sa inviem. Daca Hristos a venit sa ne arate cum trebuie sa fim, si a spus in mod repetat ca El a venit pentru Cruce, noi avem un respect maximal pentru Cruce, pentru ca Crucea este cea prin care Hristos ne lucreaza mintuirea.
Statul cu genunchii pe coji de nuca, daca ar fi fost asumat in mod dreptslavitor de catre penticostalii la care facea referire domnul de mai sus le-ar fi adus cununi de mucenici celor care au fost supusi unui astfel de tratament; daca s-au dezis de Cruce (sub pretextul pueril ca Crucea este "idol"), e de plins pur si simplu...
Citi dintre dumneavoastra, cei care vorbiti impotriva cinstirii sfintei Cruci si a sfintelor icoane, ati sarutat vreodata mina parintilor vostri? I-ati idolatrizat facind asta? Nici ortodocsii nu sunt idolatri atunci cind saruta imaginea sfinteniei unor oameni (sau chiar imaginea Sfinteniei Lui Dumnezeu) de la care asteapta ajutor in a-si construi sufletul cit mai aproape de Dragostea lui Dumnezeu! Daca cineva dintre dumneavoastra are un model, un om apropiat (bunic, unchi, bunica, mama, prieten de familie etc), un om pe care il respecta si-l iubeste enorm, un om care va face sa tresaltati de bucurie cind il vedeti, un om ale carui cuvinte si gesturi va trezesc sentimente minunate, imaginati-va ca acel om va poate ajuta sa-L bucurati pe Dumnezeu si sa infaptuiti poruncile Lui mult mai usor si mai temeinic... Imaginati-va ca omul acela este nemuritor, si ca va iubeste mult, si ca va va ajuta cit mai mult, numai sa-i cereti... Nu va veti manifesta in niciun fel recunostinta, bucuria si dragostea dumneavoastra fata de el? Asta se intimpla de fapt in Biserica, atunci cind credinciosii cinstesc icoanele - isi exprima sentimentele (si nu numai!) fata de Sfinti si fata de Dumnezeu.
In rugaciunea de sfintire a icoanelor se spune:Tu, Cel Care ai poruncit sa se faca pe Chivotul Legamintului chipuri de Serafimi din aur si argint si lucru cusut... Oare si Moise, care a primit aceasta porunca de la Insusi Dumnezeu, era idolatru? Si cei care chiar asa au facut, si tamiiau Chivotul cu tot cu Serafimi si cu niste bucati de piatra pe care scria nu-stiu-ce? Si aceia erau idolatri?
Doamne ajuta!
|