[Iuliana_crestina]

[/quote]
Si poate cu aceasta ocazie si unii ortodocsi vor pierde inversunarea impotriva doctrinei si a Bisericii Penticostale.[/quote]

Am uitat sa scriu si varianta aceasta, pentru ca raspunsul era pentru doamna de mai inainte, care parea sa spuna ca scopul parintelui Necula ar fi fost sa se asigure ca penticostalii nu vor avea scuza la Judecata, si pentru Profetul de carton, care umbla aiurea dupa cifre statistice...

E totusi de plins ca au refuzat sa-si faca Cruce "martirii" de care vorbeati mai inainte. Pentru ca, in dorinta de a se disocia de Biserica ortodoxa, au refuzat cel mai crestin simbol posibil. Si oricum, treaba asta cu disociatul de Biserica este cu cintec. Care este diferenta dintre biserica penticostala si cea Ortodoxa? O sa-mi vorbiti despre tot felul de lucruri care sunt marginale pentru credinta, pentru ca in privinta "simburelui", lucrurile sunt mai clare - toti credem in Hristos, in Inviere, si in celelalte care fac caracterul "crestin" al celor doua confesiuni. Ei bine, pentru aceste aspecte marginale, cei despre care ati vorbit au refuzat sa-si faca cruce. Adica, mai concret spus, diavolul le-a gasit punctul slab, si i-a facut sa-si refuze semnul Crucii, ceea ce pentru el a fost desigur o victorie. Mica, dar nu neinsemnata.

De aceea, cind este recunoscut oficial un sfint, Biserica ortodoxa se uita si la un lucru primordial, care influenteaza decizia de canonizare: credinta dreapta si dupa adevar. Daca are scapari doctrinare, respectivul nu poate fi recunoscut oficial. Nu este nicio diferenta relevanta intre cineva care moare in tortura pentru un crez gresit (de exemplu, cazul sustinatorilor Qi Gong in China) si comunistii ilegalisti batuti la singe de "securistii" interbelici...

Cei de care vorbiti nu au fost torturati pentru Hristos, ci au fost torturati pentru ca nu si-au facut cruce. Imi amintesc de o relatare a parintelui Iustin Pirvu: in timpul detentiei, tortionarii obisnuiau sa dea ordin detinutilor preoti sau calugari sa iasa in fata, pentru a-i tortura mai mult decit pe ceilalti. Dupa citeva batai crunte, parintele a pierdut curajul la un moment dat, si n-a mai iesit in fata, de teama bataii; atunci unul dintre calai, plimbindu-se printre detinuti, s-a oprit in fata parintelui, si i-a spus: "De ce n-ai iesit in fata, popa?", apoi i-a administrat cea mai crunta bataie, mai salbatica decit a tuturor celorlalti, preoti sau nepreoti. Si zicea parintele: "Asa-mi trebuia! Daca m-am lepadat de vrednicia pe care mi-o dase Dumnezeu!".

Insa nu pot judeca deplin situatia celor despre care vorbiti dumneavoastra, pentru ca nu am toate datele. De pilda, nu stiu daca nu cumva oamenii aceia au refuzat sa faca tot ce li se cerea de catre tortionari, pentru ca in cazul in care a fost mai mult un efort de ignorare a calailor cred ca trebuie nuantat mult... Este o situatie cam..discutabila..si nici dumneavoastra n-ar trebui sa o utilizati in discurs prea mult, pentru ca mi se pare destul de sterila...

[/quote] Indiferent care ar fi fost realitatea (inchinare sau neinchinare la idoli) Dumnezeu vede ce este in inima omului si a apreciat faptul ca acei oameni, de dragul Lui, au fost gata sa sufere.[/quote]

Nu este deloc indiferent care e realitatea. Niciodata nu este indiferent care e realitatea. Dimpotriva, e....crucial care e realitatea!