Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Mulți dintre cei de pe stradă au probleme psihice, accentuate și de viața foarte stresantă pe care o trăiesc. Închipuie-ți cum dorm oamenii ăștia, luni și ani de zile. Cu forța nu pot fi duși nicăieri, și poate că e mai bine așa. Dar marea durere este faptul că nu au pe nimeni. Ei nu de instituții au nevoie, ci de cineva care să-i iubească așa cum sunt și să-i ajute. Sunt abandonați de familii. Sau ar putea fi de ajutor și instituțiile, dacă n-ar fi reci, indiferente, dacă acolo i-ar întâmpina oameni înțelegători, miloși.
Și acei copii care fugeau de orfelinate o făceau pentru că nu erau iubiți. Nicio instituție din lume, nicun medicament dat de psihiatru nu poate suplini mângâierea pe care ți-o poate da comuniunea, mila unui alt suflet.
|
E clar asta ,si s-a mai vazut,prin filmele americane mai ales,cum ,bagati in seama,incep sa isi revina .Atunci,dupa ce ii speli si cureti,si ii inveti sa foloseasca chiuveta, isi arata tot farmecul lor naiv. Dar cum sa procedam? sa ii luam in casa? Sa le ducem regulat mancare? Dar nu ii gasim regulat in aceleasi locuri ...Atunci ce sa facem?