Bisericile sapate in creta de la Basarabi
Cel mai vechi lacas de cult de pe teritoriul Romaniei se afla la Basarabi, in judetul Constanta. Inscriptiile gasite in interiorul bisericutelor realizate intr-un mod unic pentru aceasta zona, sapate intr-o cariera de creta, dateaza nasterea acestui complex monahal la sfarsitul secolului al X-lea, in anul 992.
In 11 iunie 1957, muncitorii care sapau la o cariera de creta de pe Dealul Tibiscului, din apropierea localitatii Basarabi-Murfatlar din judetul Constanta, dadeau peste niste constructii ciudate, sapate chiar in materialul moale al carierei: bisericute, capele, galerii labirintice, morminte, cavouri si locuinte.
Timp de 5 ani, sapaturile au scos la iveala, una dupa alta, sase biserici cu aspect unic, pereti acoperiti cu ornamente geometrice, reprezentari de corabii, pasari sau animale, inscriptii facute in scrieri vechi, cu fragmente din Biblie sau atestand credinta crestina a oamenilor ce traisera in ceea ce ulterior avea sa fie denumit Complexul Rupestru de la Basarabi. Intr-una din inscriptii aparea clara data de 6490 de la Facerea Lumii, echivalentul anu-lui 992 din calendarul actual.
Specialistii au tras concluzia ca ansamblul constituie cel mai vechi lacas de cult cunoscut de pe teritoriul Romaniei. Modalitatea realizarii asezarii, sapata in cariera de creta, este similara cu bisericile si asezarile crestinilor din primele secole dupa Hristos facute in regiunea Cappadocia din Asia Mica.
Inscriptiile ce apar pe pereti sunt realizate cu litere chirilice din slava veche si in alfabet grecesc. Alaturi de acestea apar insa si alte inscriptii, dintre care unele nedescifrate inca, gravate in misterioasele rune, caractere grafice ale celor mai vechi alfabete germanice.
In plus, reprezentarile corabiilor de vikingi atesta faptul ca in aceasta asezare au convietuit intr-o perioada ce se intinde din secolul al X-lea pana in secolul al XII-lea sangerosii cuceritori nordici ai marilor si oceanelor cu populatia autohtona daco-romana.
Intr-una dintre biserici s-au conservat in-cizii cu scene religioase, unele reprezentand Nasterea Domnului, ele fiind considerate cele mai vechi de pe terito-riul Romaniei, dar si din sud-estul Europei. Ansamblul monastic, prin importanta lui, a fost inclus pe lista monumentelor culturale protejate de UNESCO.
Cappadocia, locul de origine al asezarilor crestine facute in roca
Situata in centrul Turciei de astazi, regiunea Cappadocia se prezinta ochiului vizitatorului cu un peisaj straniu, asemanator solului lunar.
Ivita in intregime din lava si cenusa vulcanica, zona, dominata de muntele Argaeus, a reprezentat, prin izolarea si conditiile neospitaliere, teritoriul in care s-au refugiat din calea prigoanei romane multi dintre crestinii din primele secole dupa Hristos.
Cunoscand o intensa traditie crestina, ce s-a dezvoltat incontinuu intre secolele V-XIV, in Cappadocia s-au constituit comunitati monastice si adevarate orase subterane, al caror numar este estimat la 36. Locuitorii si-au construit lacasurile de cult si chiliile in roca moale a regiunii, peste 3.000 de biserici fiind sapate aici - ceea ce da Cappadociei un aspect si mai neobisnuit - cele mai renumite zone fiind la Goreme, Zelve si Ihlara. Tot in Cappadocia au trait si unii dintre cei mai importanti parinti si teologi ai Bisericii: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie de Nyssa si Sfantul Grigorie de Nazians.
http://www.libertatea.ro/index.php?section=articole&screen=stire&sid=187739