Ne aflăm cu toții la doar un pas de noaptea sfântă a Învierii, pe care întreaga creștinătate o așteaptă în curățenie, în pace, cu credință, respectând tradițiile pascale străvechi. Iar la români nu se poate vorbi de Paști fără a pregăti ouă roșii sau încondeiate, aceste tulburătoare simboluri ce încifrează puterea vieții și Învierii asupra morții.
Nu există casă de român în care în Joia Mare să nu se fi înroșit ouă pentru Paști, așa cum, în Moldova, nu cred că există casă de bucovinean în care să nu existe un ou încondeiat. Și dacă vorbim de vatra ouălor încondeiate, vă invit, odată cu noi, într-o localitate considerată locul de naștere al oului închistrit: Moldovița. O așezare străveche, locuită deopotrivă de huțuli și români, mărginită de Obcini și având roată împrejur sate vecine în care obiceiul închistritului face parte din firea oamenilor locului. Nu-i de mirare că aici, în inima munților Bucovinei, s-au plăsmuit cele mai frumoase și mai sensibile motive ce au fost apoi așezate pe ou, în culorile vii, puternice, pe care natura, atât de generoasă, le-a oferit ca dintr-o acuarelă. În toate aceste sate numărul încondeietoarelor nici nu poate fi stabilit cu precizie, pentru că aproape în fiecare casă se găsește un mic atelier în care gospodina sau chiar copiii migălesc pe coaja delicată. Iar dacă mai demult, în urmă cu câteva decenii, aceste minunății se închistreau numai în Joia Mare, conform obiceiului împământenit al creștinilor ortodocși, în zilele noastre se încondeiază tot anul, pentru că faima oului închistrit de Bucovina a trecut nu numai granițele acestei regiuni, ci și pe cele ale țării.
Veronica Axenia Irimescu este educatoare în Moldovița și de 15 ani închistrește ouă cu o patimă ce nu-i mai dă pace. S-a născut în Vatra Moldoviței, la cinci kilometri distanță de Moldovița, o altă așezare renumită pentru arta închistritului. A 'furat' meșteșugul de la o vecină bătrână și de-atunci n-a mai lăsat chișița din mână. 'Mi s-a părut un lucru deosebit și chiar o migală, un mod plăcut de a-ți petrece timpul. Majoritatea modelelor le-am preluat de pe costumele populare. Încercând să le fac pe acestea, mi-am imaginat noi și noi modele. Îmi place mult culoarea verde și am scris multe astfel de ouă în tehnica batik', povestește Veronica Irimescu, în timp ce ne arată ultimele modele plăsmuite.
Tânăra educatoare închistrește în două tehnici: tehnica batik - metoda închistritului în ceară a vechilor huțuli și tehnica ceară în relief, prin care oul este decorat cu ceară colorată, fără a mai fi introdus în băi succesive de culoare. Printre motivele vechi pe care le așterne pe ou se numără: cerbul, peștele, crucea, cărarea vieții și a morții, cărările rătăcite, ochiul lui Dumnezeu, uneltele agricole, simbolurile florale, coarnele de berbec, cârligul ciobanului, modelele de pe costumele naționale. Ouăle pe care le închistrește transmit ceva din căldura și dragostea pe care le transferă ea însăși prin acest meșteșug: culorile sunt armonios alese, ansamblurile sunt simple, dar elegante, liniile sunt trasate cu atenție, astfel că, privită în final, compoziția așezată pe ou este de o sensibilitate și de o frumusețe de netăgăduit.
Veronica Irimescu mai trebuie apreciată pentru ceva. Educatoare fiind, a încercat să transmită și prichindeilor săi dragostea pentru tradiție, pentru meșteșugul acesta ce definește atât de cuprinzător zona Bucovinei. Și nu numai lor, ci și celor de la clasele mai mari. 'Am încercat să-i îndrum, să le prezint motivele populare străvechi, care încep de la semnul Crucii, fiind creștini. În săptămâna 'Școala altfel' am fost la Grupul Școlar 'Vasile Cocea' din localitate și am prezentat tuturor copiilor tehnica de lucru. Au fost prezenți 360 de elevi care au participat la Olimpiada de științe socio-umane la Gura Humorului, care au învățat, astfel, să încondeieze ouă', explică educatoarea.
Pesenki și halunki
În satele de huțuli ale Bucovinei, Paștile nu pot veni fără ouă roșii - halunki, cum le numesc localnicii, și fără pesenki - ouă închistrite, în graiul huțănesc. De aceea, în fiecare casă femeile fac halunki, adică vopsesc ouă într-o singură culoare. Aceste ouă vor fi servite de Paști sau se vor da copiilor care vin cu 'halunka'. În satele din Moldovița există obiceiul ca în prima zi de Paști, după ce familia va fi stat la masă, copiii să meargă 'cu halunka'. Aceștia trec pe la fiecare casă și adună ouăle roșii într-o cutie din lemn, anume pregătită.
Asta e marea bucurie a copiilor, dar și simbolul venirii Paștelui. Copiii merg de la casă la casă, în grupuri de câte doi-trei și spun: 'Hristos a înviat! Dai un ou?'.
Ouăle închistrite, pesenki, se fac doar de încondeietoarele deja consacrate în zonă și sunt folosite pentru a decora coșul cu care gospodinele merg la sfințit în noaptea de Înviere sau pentru a decora masa de Paști.
Cum se fac ouăle închistrite
Până să ajungă să fie răsfățat de sute de priviri admirative, oul închistrit trece prin mai multe etape. Mai întâi, oul simplu, de găină, de rață, de gâscă sau, mai nou, de struț, este golit și spălat foarte bine în interior și exterior cu apă și bicarbonat. Între timp, ceara trebuie înfierbântată foarte bine, astfel încât să fie fluidă. Prima dată se trasează modelul dorit pe alb, apoi se face 'baia de culoare'. Se trasează un nou model, oul este reintrodus într-o altă baie de culoare și tot așa, într-o succesiune de culori, de la culori deschise spre culori închise (galben, roșu, negru). La final se așază lângă o sursă de căldură pentru a se topi surplusul de ceară, iar ceea ce rămâne așezat pe coajă încântă ochiul prin frumusețe și armonie. (Articol publicat în Ziarul Lumina din 14 aprilie 2012)