Citat:
În prealabil postat de florin2012
problema este ca nu aplici mecanic zicind in sinea ta ca asa trebuie ci lasi de la tine pentru ca asa esti tu de la natura cu bune si cu rele.iar celalalt profita de aceasta bunatate zicind ..lasa ca alai moale si nu se supara.eu cred ca ai doua optiuni ori esti bun si mergi pe calea aceasta cu compromisurile care trebuie sa le faci si a doua cale tii oamenii care simti ca nu sunt compatibili cu tine la distanta si ...da ii respingi.omul se intinde atita cit ii dai tu voie .
|
Pai hai sa stabilim care ar fi scopul : sa ierti,sa fi bun ,dar sa nu mai fi luat de fraier pentru asta ! Eu cred ca acest scop e posibil. Ar trebui sa verifici daca te implici destul in relatiile cu ceilalti.Daca nu cumva te culci pe o ureche ca eu sunt bun si sensibil si generos, si de aceea ceilalti ma lovesc. Adica sa te auto-compatimesti. Ar trebui sa fii atent daca nu cumva ceilalti au dreptate cand 'se iau' de tine ? Poate prin asta ei vor sa corecteze anumite deficiente ale tale. Poate moliciunea ta nu vine doar de la bunatate,ci se transforma si intr-o lipsa de fermitate,intr-o indecizie. De aia zic ca cel mai important lucru in astfel de cazuri mi se pare sa lasi toate cliseele la o parte cu bunatatea si iertarea,si sa stabilesti un dialog real cu acei oameni. Mai bine sa fii putin ca ei,dar sa intelegi ce vor de fapt de la tine. Fuga de oameni nu e nici ea o solutie . Singura solutie este amestecarea cu ei , intrarea cat mai mult in relatii cu ei . Apoi,intelegandu-i,vei putea cu adevarat sa iti manifesti bunatatea .Vei putea fi mai ferm in opiniile tale,si o sa constati ca ei te vor respecta mai mult . Deci invita-i la un suc/bere si stai mai mult de vorba cu ei.Asta e sfatul meu . O sa vezi ca,daca dai coaja aparentelor la o parte ,toti oamenii sunt minunati,si te poti intelege cu ei .