În prealabil postat de Mosh-Neagu

Daca placerea nu este pacat in sine, ce oare ne opreste sa o... "inbunatatim", sa o cautam in orice imprejurare? Auzi mereu in jurul tau: "Pai daca-mi rapesti pana si placerea de a fuma, sau de a privi la serialul preferat, sau de a dansa, sau de a te imbata, sau de a manca bunatati in post, sau de a privi cu patima un trup "focos", sau de a merge la meci, sau de a face nudism, etc, etc) atunci de ce sa mai traiesc? De ce or fi evitat sfintii "placerea" cu toata fiinta lor? Pentru ca nu ar fi un pacat in sine? Eu cred ca "placerea animalica" i-a fost daruita vrajmasului sa insele pe cei slabi, sau sa-i intareasca pe cei vrednici.