Repetarea mecanică a unei poezii nu înseamnă nimic, mai ales când nu e însoțită de trăirea zilnică a acelei mărturisiri. În schimb, dacă e însoțită de batjocorirea așteptătorilor, anulează efectul acelei mărturisiri, transformând-o nu în "pamflet", ci într-o adevărată blasfemie.
Dacă nu sunteți ÎN ospiciu, cum ar putea acei "
clovni descreierați" să vă tragă de ciorapi?
Pentru copiii lui Dumnezeu care așteaptă revenirea Domnului, acest eveniment reprezintă suprema bucurie și împlinirea nădejdii de veacuri. Anxietate e pentru batjocoritorii din Babilon care în evenimentele premergătoare Revenirii, vor:
"
Iar oamenii vor muri de frică și de așteptarea celor ce au să vină peste lume, căci puterile cerurilor se vor clătina." (Luca 21,26 - versiunea Sinodală)
iar în momentul Revenirii, vor:
"
Strigând munților și stâncilor: Cădeți peste noi și ne ascundeți pe noi de fața Celui ce șade pe tron și de mânia Mielului" (Apoc.6,16 - versiunea Sinodală)
Nu știu cine-ți sugerează această viziune de "
pamflet", însă e limpede că e cam pe dos de cum scrie în Apocalipsă. Cel care "
răcnește" e îngerul, iar "
nebunii" sunt tocmai "
deținuții" și "captivii"
închisorii Babilonului ce se prăbușește peste ei:
"
Și a strigat cu glas puternic și a zis: A căzut! A căzut Babilonul cel mare și a ajuns locaș demonilor, închisoare tuturor duhurilor necurate, și închisoare tuturor păsărilor spurcate și urâte." (Apoc.18,2 - versiunea Sinodală)
Evadare ușoară!