Citat:
În prealabil postat de JoyDivision
Prezentati toate aceste cazuri de vindecare ca si cum materia, reprezentata de haine, scuipat, tina etc. ar fi o conditie "sine qua non" pentru a se realiza vindecarile divine, nu sunt de acord cu aceasta concluzie.
Am spus ca trebuie lasat la latitudinea Duhului Sfant in ce fel vom atribui materiei un rol in ceea ce priveste medierea cu divinul.
|
Inca nu s-a dat concluzia, ci doar am prezentat niste realitati.
In rezumat:
A facut Hristos acele vindecari prin intermediul materiei?
Raspuns: da
Putea sa le faca si fara?
Desigur.
Cu toate astea, n-a vindecat-o pe femeie decat dupa ce ea s-a atins de haina Lui, nu l-a vindecat pe orb decat prin intermediul materiei, iar duhurile rele din acei bolnavi n-au iesit decat dupa ce au fost atinsi de stergarele Sf. Pavel.
Acceptand aceste realitati din Scriptura, veti putea accepta, prin extensie, lucrarea divino-umana de sfintire a anumitor obiecte, care astfel devin sfintite, purtatoare de puterea Duhului Sfant si izgonitoare de duhuri rele.
Reversul – negand in intregime lucrarea divino-umana de sfintire a anumitor obiecte, asa cum se face in Biserica, nu faceti decat sa negati realitatile respective din Scriptura.
Deci cum e? Poate fi sau nu poate fi materia purtatoare de puterea Duhului Sfant?
Devin anumite obiecte materiale purtatoare de puterea Duhului Sfant si izgonitoare de duhuri rele asa cum a fost stergarul Sf. Pavel?
S-a sfintit sau nu s-a sfintit lemnul Crucii lui Hristos? A devenit Crucea obiect sfintit, asa incat in prezenta ei , care pastreaza tainic puterea Rastignitului, duhurile rele fug si se cutremura, nesuportand tocmai prezenta Lui in Duh?
Se cuvine sau nu se cuvine sa cinstim acest lemn al crucii? Ii poate ajuta cu ceva pe cei stapaniti de duhuri rele?
(Intrebari redundante pentru un neoprotestant, desigur.)
In fata acestei evidente incontestabile cu lemnul Crucii, exista pt. un neoprotestant doua optiuni: fie o accepta si se leapada de cei l-au invatat contrariul, fie o neaga in continuare, luptand mai abitir impotriva Crucii, amagindu-si constiinta prin false sofisme.
(Spre deliciul necuratului care nici el n-o suporta).