Draga ory, vorbele tale mi-au amintit de intrarea Domnului Iisus Hristos in templul transformat de oameni in piata cu tarabe. Cu toate aceste tarabe si activitati comerciale, templul nu si-a pierdut destinatia lui initiala. Tot templu a ramas.
La fel manastirea. se prea poate ca activitastile din unele manastirisa difere de activitatile pentru care au fost intemeiate. S-ar putea, ca oamenii sa fie mai lumesti decat ne imaginam noi, dar ei, in ciuda numarului lor mare, nu pot schimba destinatia unei manastiri. Nu o pot transforma in carciuma sau altceva. Tot manastire ramane.
Un exemplu in acest sens ne-a dat Dumnezeu cu Sodoma si Gomorra: chiar daca pacatul sodomiei era generalizat, tot pacat a ramas si nu a fost trecut in randul virtutilor. Cand Dumnezeu a dat o destinatie sau un rol sau o calitate, ramane pe vecie asa. Nu putem schimba noi cele ce Dumnezeu a intemeiat prin cuvant.
Ceea ce putem face noi, e sa ne eschivam de la supunere. Oamenii au facut acest lucru incepand de la Adam si pana azi. Oricum azi e mai bine decat va fi maine, caci omul face ce vrea el si pe ale lui, nu pe ale lui Dumnezeu. Din pacate mergem inspre rau.
Stie si Dumnezeu acest lucru, dar faptul ca inca mai ingaduie sa existe manastiri inseamna, ca mai sunt traitori, care asteapta sa ia cununa. Pentru acestia ingaduie Dumnezeu sa mai existe manastiri, nu pentru cei, care isi fac doar poftele lor.