Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Așa este, la țară, mai ales în anumite zone, cum ar fi Bucovina, oamenii mai păstrează legătura cu Biserica, și atunci salutul „Hristos a înviat!” nu este deloc neobișnuit.
Din contră, îmi amintesc că, în urmă cu 19 ani, când am făcut un pelerinaj în acea zonă, neîmbisericit fiind eu, localnicii mă priveau cam mustrător pentru că nu-i salutam creștinește.
|
Foarte interesant!
Eu merg la țară, în vacanțe, în jud. Argeș. N-aș putea spune că acolo oamenii sunt mult mai credincioși decât noi... unii da, dar alții suferă de o mulțime de patimi: beție, mânie etc. Mă impresionează în mod negativ în special faptul că știu cazuri de copilași bătuți de către proprii lor părinți și obligați să muncească de la vârste foarte fragede.

Mulți dintre cei de acolo sunt violenți față de soțiile și copiii lor...

Pe de altă parte, s-a păstrat, chiar și-n aceste familii, o anumită legătură cu viața religioasă: sărbătorile sunt ținute cu strictețe (chiar și sărbătorile imaginare, nu doar cele din calendar...), se salută cu "Hristos a înviat" în perioada pascală, există obiceiul acesta interesant de a se saluta între ei pe stradă, indiferent dacă se cunosc sau nu. :) Unii dintre ei combină credința creștină cu superstițiile...
Există, de asemenea, familii cu adevărat credincioase, care participă cu evlavie la Sfânta Liturghie, trăiesc în armonie, se iubesc și sunt toleranți unii față de alții.
Am observat că, în mediul rural, ca oriunde altundeva, pot fi găsite aspecte pozitive și negative, există atât credincioși, cât și necredincioși... Modul lor de viață este diferit față de cel pe care-l trăim noi în orașe, dar diferit și de descrierile idilice ale vieții rurale din anumite romane. :) Acum, din fericire, au acces la tehnologia actuală (televizor, internet etc), dar își păstrează, în același timp, ceva din mentalitatea și obiceiurile tradiționale. :)
Oricum, așa cum ați afirmat, legătura cu Biserica, tradițiile religioase se păstrează într-o măsură mult mai mare în mediul rural. De exemplu, ar fi imposibil să convingi pe cineva de la țară să lucreze într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare cu cruce roșie. Desigur, acesta nu este aspectul fundamental al credinței noastre, dar faptul că au păstrat respectul față de sărbători este, cred, un indiciu al existenței unui atașament față de valorile creștine. De asemenea, am auzit și eu că, în Bucovina sau în alte regiuni ale țării, locuitorii de la sate sunt incomparabil mai credincioși decât cei din Muntenia.
Doamne ajută!
P. S. Îmi cer scuze pentru eventualele greșeli de scriere, n-am mai stat să corectez.
O noapte binecuvântată!