Citat:
În prealabil postat de antoniap
Iti multumesc pentru raspunsuri. Continuu sa fiu ingrijorata, caci ma gandesc ca domnul X/doamna X, daca are o problema delicata (sa-i zicem indracire), se duce la manastire sa nu-l/ n-o stie nici vantul nici pamantul, nu se duce sa anunte chiriarhul sa permita preotilor sa-i citeasca Moliftele si Dezlegarile. Si apoi aceste rugaciuni trebuie citite de mai multe ori...
Exista posibilitatea ca in astfel de cazuri, o astfel de persoana sa fie indrumata spre... psihiatrie! In concluzie, consider ca trebuie sa se revina asupra acestei hotarari si sa li se permita slujitorilor lui Hristos sa-si ajute aproapele si prin Molifte si Dezlegari. Sper sa nu fiu inteleasa gresit.
|
Cea mai buna orientare e un consult psihiatric preliminar, iar daca psihiatrul considera ca problema depaseste sfera psihiatriei, se apeleaza la preot sau colaboreaza impreuna, asa cum se intampla in unele clinici de psihiatrie. Ai vazut ce s-a intamplat la Tanacu, trebuie si preotii sa fie "acoperiti".
La clinica de psihiatrie pediatrica din orasul meu exista un preot angajat, care colaboreaza cu psihiatrii, pentru a-i ajuta pe copii si adolescenti. "Indracirea" e insotita deseori de boala psihica, deci trebuie tratate ambele.