Totusi,parerea mea este ca traim inca intr-o societate usor misogina si ca nici Biserica nu descurajeaza foarte mult acest lucru.
De exemplu,asa dupa cum au existat femei care au ajuns la sfintenie precum barbatii,de ce nu ar fi si femei care au har sa slujeasca precum ei?De ce le este interzis acest lucru si a fi preoteasa se refera doar la a fi sotia preotului?
De ce sunt locuri,manastiri de barbati in care sub blesteme grele sunt oprite femeile de a intra (muntele Athos,Frasinei si probabil mai sunt)?Oare femeile nu pot fi si ele ispitite in egala masura cu barbatii?Cu toate acestea nu am auzit de manastiri de maici in care accesul barbatilor sa fie oprit...Poate or fi,insa eu nu am auzit.
Daca ar fi sa vorbesc despre preotia de mir,tot ca parere personala,firesc mi s-ar parea sa slujeasca ca doi parinti spirituali si ca un exemplu pentru comuniunea barbat-femeie,ambii:atat preotul,cat si preoteasa.
Oricum,as prefera sa nu aud explicatia cu pacatul originar,pentru ca,indiferent cine a fost primul,de cazut au cazut amandoi...atat Adam,cat si Eva.
Stiu ca o sa mi se spuna ca acestea nu sunt idei ortodoxe,insa privind la rece,chiar nu am cum sa ma fac ca nu observ aceste aspecte ori sa am o opinie diferita.M-as bucura ca in aceasta societate in care observ un real razboi intre cele doua sexe,chiar o competitie,care a ajuns sa ii denatureze si pe unii si pe ceilalti, si mi-as dori,oricat de utopic ar parea la acest moment,ca aceasta societate sa devina una bazata pe un respect profund si o comuniune reala,care sa aiba la baza respectul profund,iubirea si acceptarea.Ori poate sunt eu prea idealista...
|