Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Cred că important este cum citești, nu doar ce și cât citești.
Pentru că poți citi Filocalia din scoarță în scoarță și să vorbești în citate fără ca tu însuți să devii în sensul celor citite. Filocalia e o carte de făcut, nu de citit; ca și Evanghelia.
Cred că și în ce privește celelalte cărți, importantă e sinceritatea căutării cu care te apropii de ele. Contează dacă citești din nevoia de a (te) cunoaște mai bine, de a găsi răspunsuri la problemele de viață – ale tale și ale semenilor –, de a învăța din experiența altora, iar nu din plictiseală, din curiozitate, din dorința de a epata sau pentru a stabili un eventual record de erudiție.
|
Acest "cum" poate fi exprimat mai clar sub forma "motivatiei".
Cu ce motivatie citim?
Sunt trei feluri virtuoase de angajare in actiunea de "a citi":
1. cu motivatia celui care este dus la taiere si cauta o portita de scapare (
Freedom motivation)
2. cu motivatia setei de Dumnezeu (
God-loving motivation)
3. cu motivatia dragostei pentru celelalte fapturi (
Bodhicitta motivation)
Este important sa punem orice actiune pe care o infaptuim intr-un context motivational virtuos.
Daca reusim sa imprimam actiunilor noastre motivatii corecte, acestea devin instantaneu izvoare de bucurie duhovniceasca.
Doar aceste tipuri de actiuni genereaza cu adevarat "merit".
Fara merit suntem goi, dezbracati de virtute.