Doamna Inna , este extrem de greu sa va vorbesc aici despre suferinta dumneavoastra , si chiar ar fi nedrept , dar va rog sa treceti cat puteti peste aceste clipe grele avandu-L neancetat pe Dumnezeu in sufletul si mintea dumneavoastra . El este alinarea si sprijinul dumneavoastra ! E groaznic sa-ti vezi copilul plecat din lumea asta , mai ales cand toata dragostea si speranta iti este pusa in sufletelul lui , caci copilul pentru un parinte este lumina ochilor , si ce cuvinte pot alina o astfel de disparitie , despartire , fie ea si provizorie . Sa nu uitam ca va veni clipa reantalnirii , o reantalnire in care cu toti speram , si sunt sigur ca ea va fi intr o buna zi stiuta numai de Cel de sus . Sunt alaturi de dumneavoastra , si pentru ca threadul de fata este un thread de raspunsuri duhovnicesti am selectat ceva scurt pentru dumneavoastra dintr-o scrisoare a Cuviosului Ambrozie de la Optina , din care o sa redau un scurt fragment , si nu uitati ca va astept cu tot dragul si pe Blog :
"Va scriu acestea nu pentru ca as dori moartea micutei S., ci pentru ca sa va mangai si sa va conving sa nu va tanguiti. Oricat de mult v-ati iubi copila, sa stiti ca Dumnezeul nostru Multmilostiv o iubeste mai mult. El se ingrijeste in orice clipa de mantuirea noastra. Din iubire pentru fiecare credincios, el marturiseste: «Chiar si femeia de va uita de copiii ei, Eu nu te voi uita». Siliti-va sa va micsorati durerea, lasand-o pe seama lui Dumnezeu: «Cum va vrea si va binevoi, asa va face cu noi dupa mila Sa».“