Trezirea statului la realitate?
Autor: Pr. Constantin Necula
Data publicarii: 21/09/2007
http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/trezirea_statului_la_realitate_23447.html
Recunosc ca titlul poate parea obraznic. Dar ma intreb citi ani a avut nevoie Statul roman, care plateste mii de experti in toate domeniile, pentru a intelege realitatea din teren, adica din strada si din casele multora dintre cetatenii sai. Zilele acestea, oamenii de pe virful de putere, care reprezinta puterea politica, au descoperit gropile de gunoi in care ne-am transformat scolile prin inconsecventa finantarilor si prin falsa autonomizare a conducerilor, care, nesustinute financiar, au aberat politic de-am ajuns sa avem de-a face cu retele politice si cu politicianisme idioate, de la numiri de profesori si acordari de gradatii, la finantari minime, care-ntr-un stat de drept s-ar fi acordat pentru minimum de reparatii si reconstruiri de medii educationale. Cind Biserica facea apel la sporirea atentiei asupra educarii copiilor, era retrograda. Anti-europeana, cind atragea atentia plimbaretilor analisti socio-politici, care dintr-o bursa Humboldt ar tine pe-un an salariile unei scoli medii romanesti, ca avortul este distrugator de neam. Astazi, cind nu stiu care institut de gestionare a ineptiilor noastre antinationale a publicat realitatea ca demografico-matematic pierim, vai, statul cauta solutii. Dupa ce, prin injosirea scolii si, mai nou, a Bisericii, si-a distrus singurele placi turnante ale efortului coerent de formare a unei constiinte familiste a tineretului roman.
Cind Biserica atragea atentia asupra flagelului divortialitatii, se ridea in fata ei cu propuneri legislative care sa legalizeze ca normalitate concubinajul. Acum cind familia romaneasca se destrama, inclusiv prin teribilul divort „prin munca si emigrare", statul urla de durere. Dupa ce a transformat mesajul Bisericii intr-unul minimalizat, prin inaccesibilitatea acesteia la spatiul public al televiziunii sau radioului, dupa ce, pina mai acum doi-trei ani, n-a socotit vrednica de parteneriat social biserica neamului, lasind sa se nasca tot felul de asezaminte dubioase si de secte prozelite pe seama saraciei, ca mai apoi sa lase senzatia ca biserica s-a lenevit. Dupa ce a aplicat restitutio in integrum pentru orice grupuscul confesional, dupa trecerea a 17 ani si-a adus aminte ca are si o Biserica Ortodoxa in spatiul pe care-l gestioneaza cu o constiinta europenizata la maximum. Acum chiar a creat un sistem institutionalizat prin care toti romanii au facut politie politica, mai putin cei care chiar au facut-o. Aceia sint oligarhi si patroni peste marele bordel de interese care a devenit subsolul Romaniei si meandrele concretului politic corupt si corupator deopotriva.
Noroc noua, romanilor, ca din cind in cind se mai dau publicitatii cite un sondaj sau datele cite unei cercetari, care, nefiind platite de cite o oficina neaosa chiar spun adevarul. Iar adevarul din nefericire este acela pe care Biserica, marcata de memoria sa istorica si de limpezimea Duhului Sfint, l-a enuntat de la inceputurile democratizarii: ne piere neamul nu pentru ca n-avem proiecte si finantari, ci pentru ca ne bazam numai pe ele, lipsindu-ne de luciditatea solutiei pe care ti-o insufla Dumnezeu. Lista cu cetateni romani scade nu pentru ca murim, ci pentru ca nu ne mai nastem. Scoala decade nu pentru ca nu avem copii, ci pentru ca nu am avut maturitatea de a nu ne scalimbaia cugetul dupa toate sistemele de cretinizare prin care ne-am trecut an dupa an generatiile de copii! Pentru a fi in Europa, din nefericire, am ales modelul cartierelor snoabe si a suburbiilor sordide, nu ambianta spatiilor normalitatii.
Cred ca Bisericii ii revine misiunea de a-si reveni prima si de a o lua, a cita oara, de la capat. Adica de sus, de data aceasta impunind ea statului si oamenilor ei mai mult bun simt si un gram mai mult de jertfelnicie. De dragul convertirii neamului la Hristos. Singurul care iubeste si neintegratii!