Referitor la Facerea 1; 2 iată tâlcuirea Părintelui Bartolomeu Anania:
Citat:
Versetele 1-4: text enigmatic; inserția unei străvechi tradiții pe care autorul Genezei nu și-a permis s'o omită. În limbajul biblic, „fii ai lui Dumnezeu“ sunt oamenii superiori, evoluați, virtuoși, în timp ce „fii ai oamenilor“ sunt cei inferiori, primitivi, instinctuali, păcătoși. Din unirea acestor două „specii“ atât de diferite s'au născut „uriașii“, ca o culme a răutății de pe pământ, răutate pe care Domnul o va eradica prin potop.
|
Prin urmare, textul rămâne „enigmatic”, nu poate fi deslușit până la capăt.
Iată și o notă a aceluiași privitoare la „cartea neamului lui Adam” (Facerea 5,1):
Citat:
Variantă de text: „cartea neamului oamenilor“. Genealogiile aveau un rol important în viața triburilor semi-nomade, mai ales în exercitarea funcției preoțești. Cea de față vrea să acopere perioada dintre creație și potop și este, de fapt, o continuare a textului întrerupt la 2, 4a. După numeroși exegeți, cifrele din ea, de tradiție mesopotamică, sunt simbolice și urmăresc, în principal, două idei: a) o perioadă foarte lungă între două generații; b) longevitatea e o binecuvântare a lui Dumnezeu asupra oamenilor drepți, iar ea scade pe măsură ce răutatea și păcatul se instalează în lume (între 1000 și 600 de ani de la Adam la Noe, între 600 și 200 de la Noe la Avraam, între 200 și 100 între Avraam și Iosua Navi, pentru ca de la David încoace să devină „normală“).
|