Pescuirea minunata si lectia de pret a bogatiei
Autor: Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula
Data publicarii: 21/09/2007
Despre Evanghelia zilei acesteia de Duminica, Luca 5.1-11, cel mai strasnic ar trebui sa ne vorbeasca pescarii. Simpla si concisa, Evanghelia ne arata ca nu talentul de pescari a facut din Apostoli modelele convertirii la Hristos. Ca nu pentru ca stiau arta pescuitului acestia au fost alesi. Ci pentru calitatile care decurgeau din exercitarea acestei minunate, dar grele indeletniciri, educate prin pescuit daca vreti. Pentru marea lor calitate umana, pescarii galileeni s-au aflat logoditi de Domnul Hristos cu una dintre cele mai ample intreprinderi divin-umane: nasterea Bisericii.
Simplitatea
Putem banui calitatile care i-au adus in inima lui Dumnezeu Celui Intrupat. Dintii simplitatea, pe care o banuim si din reactiile la provocarile pe care Hristos le aduce sufletului lor. O simplitate neprefacuta, cum o va schita Iuda Iscarioteanul care nu era pescar de vocatie, o simplitate data de incordarile noptilor lor lungi, de asteptare la marginea de rafie a navodului, acolo unde vibratia valului de bogatie din adincuri poate sa te faca sa-ti pierzi limpezimea gindului, dar care, in acelasi timp te invata cit de mult depinzi de Dumnezeu, Cel Care tine toate, inclusiv labirinticele locasuri ce alcatuiesc regatul adinc al marii.
Barbatia
Poate ca de-al doilea conta barbatia pe care o crestea infruntarea furtunilor sau a noptii in aceia care, dincolo de linia orizontului, cautau in adinc de apa hrana si iesirea din saracie a familiei lor. Ei, cei de pe mare, erau gingas ocrotiti de pe tarmuri de rugaciunea celor ai casei. Din rugaciunea lor crestea linistita si plina de har barbatie a lor, a celor plecati. Este barbatia pe care o pretuieste Domnul cel mai mult. Aceea care infrunta moartea. Caci nu-i greu de imaginat de cite ori furtuna sau prea marea fierbinteala a soarelui divulgase omului simplu raceala mortii. Marea, pentru cei care-o strabat, este ca o plutire peste imparatia luminii si a intunericului deopotriva. Ori acest amanut ii facea pe pescarii aceia oameni sensibili. Caci nu-i vorba de o barbatie aroganta, de o masculinitate debordanta, ci de acea barbatie care tine la valorile pentru care lupti sa te intorci la tarm: familia, copii, dragostea, saracia curata.
Cheia
Aceasta saracie curata cred eu e cheia Evangheliei acesteia. Ascultati mirarea Evanghelistului cind se numara pestii, care, atitia fiind, multi tare pentru o pescuire de-acum, dara pentru cea de-atunci, „...mreaja nu s-a rupt!". Minunea acestei bogatii protejata de Hristos e gindul ce-mi aduce aminte ca nu exista lectura evanghelica adusa dinaintea noastra care sa nu ne intereseze direct. Aici, aceasta protejare a lui Hristos adusa muncii cinstite, mi se pare fundamentala. Un Hristos atent la aceste amanunte? Astazi, cind se pare ca toti aceia care au bani isi pot permite orice, inclusiv sa minta sfruntat de dragul de a-si dovedi puterea, cind a fi bogat este echivalent cu a eluda orice doze de bun simt, cind a dispune de puterea corupatoare a banului inseamna a putea corupe cit mai multi cu bani, Evanghelia aceasta, Dumnezeul Care ne vorbeste din ea, ne arata ca adevarata bogatie vine din minunea pe care El o pune miez bogatiei tale. Bogatie care-L cheama pe Hristos pentru barbatia rabdatoare si simplitatea curata prin care ti-o cladesti, prin saracia limpezita in privegheri din care se naste bogatia intilnirii cu minunea Mintuitorului Hristos.
Bogatii in mrejele credintei tale
Pare usor lucru sa intelegi de unde vin darurile, daca intelegi ca ele nu vin de la tine, ci ca se nasc pentru tine din adincul de clestar al dragostei lui Dumnezeu, mereu pus pe umplerea, pina la rupere, a mrejei credintei tale. Pentru ca a astepta zorile pentru a vedea minunea darului lui Dumnezeu inseamna a te desprinde din obisnuinta de a nu mai astepta nimic, ca si din nemernicia gindului ca totul ti se cuvine. A intelege ca protectia de har pe care o naste Hristos este ea insasi o bogatie fara de margine. De cite ori n-ati vazut oameni care nu-si mai incap in piele de cite o realizare minora, de cite o cumparatura perisabila, de cite o avere facuta din speculare si inundarea cu interese a vietii lor. Bogatia ce o da Hristos e altfel. Te ajuta sa gasesti bucurie intr-un colt de pita mai mult decit intr-un apartament luxos, dar lipsit de zimbetul vietii, sa afli multumirea de a da un pahar de apa mai presus decit aceea de a avea mii de hectare de pamint umflat de pretentii, de a concentra intr-un cuvint de dragoste mai mult decit in miile de discursuri de dragoste care aduc moartea peste mii de suflete, sa afli minunea in lucrurile pe care Dumnezeu le filigraneaza cu roua diminetii mai presus decit modele lumii, care dezbraca de gust estetic privirea atitor si atitor oameni.
Rabdare
Cred ca aceasta este lectia de efort pescaresc care tine lumea: a vina minunea luminii lui Hristos din toate adincurile neprimitoare ale lumii, a intelege ca in Zorii de lumina ai Invierii cel care rabda pina in sfirsit noaptea asteptarii este umplut de bogatia mrejei pline de har ce insoteste cuminte, peste apele de smarald ale bucuriei, corabia bogatiei, care este Biserica.
Da-ne Doamne ca, in sfirsit, sa fim peste de mingiiere asteptarii Apostolilor tai, pescari de oameni, apoi salta-ne pe puntea mintuitoare a Corabiei celei din lemn de Cruce, Ortodoxia bucuroasa! E mult, e putin? Da-ne sa intelegem cu cita bogatie ne-ai pretuit sufletul!
|