2. ÎNSCENĂRILE TRUPEȘTI ALE DIAVOLILOR LA CEI MORȚI.
Ca să înțelegem mai bine acest fenomen trebuie studiate:
A) CONSERVAREA CADAVRELOR
B) ȘARLATANIA OMENEASCĂ ȘI DIAVOLEASCĂ
A) Conservarea cadavrelor
Ca și medicina (ce se adresează vieții trupești), fiind ca o medicină pentru morți, este de trei feluri:
- Firească sau care acționează prin mijloace trupești
- Suprafirească sau dumnezeiască;
- Subfirească sau demonică.
(1) Firească sau Modificări cadaverice conservatoare:
Din
http://www.scribd.com/doc/25762038/Medicina-Legala
Pag. 15-16
(A) NATURALE:
(I) MUMIFICAREA
Pentru mumificare naturală este necesară combinarea unor condiții obligatorii: aer uscat, aerisire bună și temperatură crescută. În cadrul mumificării se pierd lichidele, cadavrul mumificat ajungând la 10% din greutatea inițială. Pielea devine dură, cafenie, sfărâmicioasă. Organele interne se micșorează semnificativ, consistența acestora crește.
Viteza mumificării depinde de factori externi și de starea cadavrului. În condiții favorabile, cadavrul unui nou-născut poate fi mumificat complet în aproximativ o lună. Pentru mumificarea cadavrului unei persoane adulte casectice este necesară o perioadă între 1 și 12 luni.
Importanța medico-legală a mumificării: pe cadavru mumificat se păstrează leziunile; frecvent există posibilitatea identificării.
(II) SAPONIFICAREA (ADIPOCEARA):
Se produce în condiții de umiditate crescută pe fondul lipsei de oxigen. Astfel de condiții se găsesc în cazurile în care cadavrul se află în apă sau este înhumat în sol argilos, umed sau în condiții similare. Putrefacția începută se oprește din cauza lipsei de oxigen. Natura saponificării cadavrului este legată de descompunerea grăsimilor, rezultând glicerină și acizi grași. Acizii grași împreună cu sărurile de calciu și magneziu formează săpunuri, protejând cadavrul de putrefacție. Țesuturile saponificate au culoare alb-gălbuie, consistență moale și degajă miros specific de brânză râncedă. Treptat țesuturile se întăresc, până la solidificare completă, când devin sfărâmicioase.
Din punct de vedere medico-legal, astfel de cadavre pot fi ușor identificate, procesul de saponificare conservă bine leziunile traumatice și modificările patologice de la nivelul organelor interne.
(III) LIGNIFICAREA (TĂBĂCIREA):
Se produce la cadavre aflate în medii acide care împiedică putrefacția, bogate în acid tanic și acid humic (mlaștini). Sub acțiunea acestor substanțe pielea devine cafenie-negricioasă, dură, cu elasticitatea scăzută. Din oase se elimină sărurile minerale: acestea devin elastice și cu ușurință pot fi secționate cu cuțitul.
(IV) MINERALIZAREA:
Mineralizarea este rezultatul păstrării în lichide cu concentrații crescute de săruri minerale cu transformarea într-o „statuie“.
(V) CONGELAREA NATURALĂ:
Temperatura scazută a mediului înconjurător creează condiții favorabile pentru conservarea cadavrelor. De exemplu, iarna cadavrele se pot păstra luni de zile, iar în zonele polare conservarea este practic nedeterminată. Cadavrul se conservă cu păstrarea leziunilor traumatice și a modificărilor patologice.
Va urma cu:
Modificări cadaverice conservatoare
(B) ARTIFICIALE: