”Zisa avva Serinu că dracii nu pun în gândul oamenilor toate patimile deodată, ci fiecare patimă are duhurile ei deosebite și hotărâte, care o seamănă pe ea în gândul omului. Că unele duhuri se veselesc în necurățenii și în dulcețile întinăciunilor, iar alte duhuri se desfată în defăimări, la iuțime și la turbare; altele la necaz; altele în slavă deșartă și altele la mândrie. Și fiecare din aceste duhuri dorește să pună în gând ceea ce vede că primește sufletul mai cu dulceață. Și aceste duhuri nu-i supără pe toți deopotrivă, nici răutatea lor nu o seamănă deopotrivă, ci foarte felurit, după vremuri și locuri, după prilej și după om. Și fiecare duh își păzește rânduiala sa și așa îl asuprește pe om, iar dacă este înfrânt va pleca de la el, dar pe alt duh, mai cumplit, i-l lasă.” (Pateric)
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi)
|