Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Rămânem în aceeași zonă. Nu vorbim de bolile sufletești ale membrilor ei, ci de boala ei ca instituție (umană). Dacă binevoiești... Dacă nu, mă retrag din discuție.
|
Iată o postare cu referire la problema de care vorbești,
aici.
Sunt de părere că trebuie să ne ocupăm de bolile noastre, să nu le trecem cu vederea, să nu le ascundem, să nu ne prefacem că nu există.
Însă tot pățitul știe că rănile nu i le arăți decât celui de la care ai speranță că te va tămădui sau, dacă nu-ți va pune balsam, măcar nu-ți va pune sare pe ele.
P.S. Din păcate, timpul nu-mi permite să continui discuția.