Stimate Traditzie
adica dumneata afirmi ca din scripturi reiese ca Ierusalimul era Babilonul?
Mie mi se pare ca este ceva in sufletul shi mintea oamenilor... o patima a dreptatzii spurcata shi ticaloasa (patima iadului), o desfranata asemanatoare cu maretzia vechiului Babilon (cucerit de Alexandru Macedon) plin de gradini luxuriante shi desfatari dumnezeiesco-pagane, aparata de oshti de nebiruit shi deci plina de foarte multa pace shi linishte shi trufie, supranumit Marele Babilon care se afla in opozitzie cu dreptatea shi dragostea inchipuita prin cetatea Ierusalimul cel Nou, dreptate pornita de la Casa lui Dumnezeu, de la Hristos... de unde se coboara judecata acestei naluci, judecata venita-ntr-o clipa, cu o cadere asemenea unui bolovan la fundul oceanului, naluca ticaloasa shi imbracata in purpura shi in stacojiu ce bea fara menajamente din sangele sfintzilor shi proorocilor shi plina fiind de faradelegile pe care le savarsheshte, imbatata shi desfranata,... Iar cand se infurie asta ni se spune sa fugim... dar cand Dumnezeu o va judeca va fi vai si amar atat de ea cat shi de cei ce ii sunt partashi.... vai de noi.... asha ca
Nu se poate limpezi Apocalipsa prin interpretari de tipul pe care le dai dumneata stimata Traditzie, nu se poate vorbi despre Ierusalim ca despre Babilon gandindu-ne doar la cetatzi fizice cum te-ai uita pe harta sau vorbind doar istoriceshte la obiect... lucrurile shi interpretarile defapt se duc spre imparatzia cerurilor, spre adevar shi dreptate, spre dragoste shi Dumnezeu shi spre sufletele shi inimile oamenilor, spre interior... deci este cu neputintza a explica fiecare lucru, in sensul ca sigur asta reprezinta shi asta a vrut sa se zica.... E nevoie de Har, de inima franta, de smerenie, de Duh sfant, de mintea cea plina de intzelepciune... de Hristos.
Apocalipsa e o carte simbolica. În ea se vorbeste de sfârsitul lumii si se foloseste imaginea a doua lumi: lumea pacatului care este opusa lumii virtutii si dreptatii divine. Cele doua lumi sunt simbolizate de Ierusalimul pamântesc si cel ceresc.
Sf. Petru, Sf. Ioan si alti apostoli numeau Ierusalimul din timpul lor Babilon, fiindca îl considerau un oras al pacatului, fiindca omorâse pe Mântuitorul.
De aceea când scrie prima epistola soborniceasca, Sf. Petru transmite crestinilor din Asia Mica salutari în numele bisericii din Ierusalim, numindu-l însa Babilon.
Iar în Apocalipsa de asemeni Sf. Ioan numeste Ierusalimul ca Babilon.
Catolicii însa se straduie sa demonstreze ca Babilonul din Apocalipsa ar fi Roma, pentru ca astfel sa poata sustine si ca Babilonul din I Petru e tot Roma si astfel sa sustina ca Sf. Petru a fost la Roma, ceea ce nu e adevarat.
|