În general, nu mă grăbesc să dau atenţie ştirilor care încep cu „s-ar părea...”, „se spune că...” Jurnaliştilor li se pare adesea câte ceva, iar când n-au zvonuri, inventează. Contează faptele dovedite, ca să nu plecăm urechea la bârfe. Nu ţin să iau partea patriarhului cu orice chip. Cred, însă, că trebuie să ascultăm şi ce are el de spus la subiect; mai mult de atât, e nevoie de o sursă obiectivă.

În cazul de faţă sunt două aspecte: unul o priveşte pe nepoată, asupra căreia planează doar o bănuială că i-ar fi fiică, iar celălalt priveşte averea patriarhului, chestiune care ar trebui făcută publică.

Şi eu sunt de părere că un monah nu trebuie să aibă avere, pentru că la tundere el depune votul sărăciei. La noi, însă, regula asta se încalcă de multă vreme, unii dintre ierarhi deţinând, şi după cunoştinţa mea, averi.


P.S. Iată că prietenul Cristi-boss demonstrează prin aceasta că atitudinea sa e îndreptată împotriva corupţiei de orice fel, nu doar a celei din Biserica Catolică.