D-le Ioan Ciobota, v-am citit povestirile pe care le asezati aici, asa ca va rog sa imi cititi si mie cu atentie marturia pe care o dau.
Povestea cu rockerul ratacit nu m-a impresionat, din cauza multor ambiguitati de acolo. Ce pot eu sa va spun despre mine insumi, nu despre altii, este ca pe sotia mea am cunoscut-o intr-un bar de rockeri, la Petrosani (BAROCK), cand a pus pe patron sa ma dea afara din bar pentru ca eram pe masa in picioare, incaltat cu ciocate mexicane din piele de antilopa intoarsa, cu toc retezat, eram mandru de ele, cantand pe de rost Stairway To Heaven-Zeppelin, binenteles. Acela am fost eu. Si daca reporterul din povestea d-voastra pune intrebarea de OTV...si vroiati sa va taiati venele, cred ca o sa-i scot limba. Nu e crestineste da macar ma scuteste de alte ispite si ramane in viata. De atunci si pana acum schimbarea e mare, fara sa fac caz de ea. Nu mi-a aparut Iisus Hristos in vis, nu m-a umplut de lumina Lui, pentru simplu motiv ca nu merit, ci a fost o intoarcere linistita la dreapta credinta a neamului meu, pe care l-am simtit aproape de suflet. Totdeauna imi place sa strang in brate vreo matuse pe care o mai am pe la tara, de dragul locului crestinesc al satului. Sunt atat de puri ca nu va vine sa credeti. Iar acum suntem in faza in care cel mic doreste sa mergem la manastiri si sa ne inchinam in vreo biserica pe langa care trecem-educatia pe care ma laud ca i-am dat-o, cu ajutorul Mantuitorului , desigur. Dar nu aceasta e marturia. Marturia mea este pentru Sf. Nectarie, pe care va rog sa o cititi chiar daca nu ii cinstiti nici macar pe cei de dinaintea aparitiei cultului d-voastra si pe care ar trebui sa-i cinstiti, pentru ca de acolo v-ati denominat.
Cel mic avea o boala de plamani, destul de ingrijoratoare. Nu intru in detalii. Ma puteti aborda personal ca sa vi le dau. Si ne-am chinuit cu medicamente si radiografi destul de multa vreme. In fine am terminat tratamentul si am mers sa facem radiografie din nou, cu mici retineri, dar trebuia. Si surpriza- toate erau foarte bune. Seara ma suna mama mea si-mi zice: de ceva vreme ma rog la Sf. Nectarie pentru copil. Azi noapte am visat ca stateam in pat pe spate si a venit la mine un batran cu parul alb care-l ducea in brate pe copil. Mi-a zis: nu te teme. Copilul e bine acuma. Am scos mult noroi din el, dar acum e bine. Si mi l-a pus in brate si a plecat. Exact in ziua aceea am facut radiografia care arata plamanul fara urma de ce avusese inainte. Ii multumesc pe aceasta cale Sfantului si va spun ca ii iubesc pe sfintii foarte mult, pentru ca ei mijlocesc neputintele noastre in fata Mantuitorului. Ei nu ar putea face nimic fara El, dar si noi avem un mare sprijin in rugaciunile lor.
Dumnezeu sa ne ajute si sfintii sa se roage pentru noi. Amin.
|