Citat:
În prealabil postat de ucenic
Caci eu unul, ucenic al lui Iisus Hristos, (nu stim care este parerea Lui in acest sens)nu am frica de nimeni si de nimic. Nici de om si nici de diavol, ci numai de Unul Singur, Dumnezeu.
|
De aici se disting clar doua lucruri:
1 - se vede ca nu cunosti de ce anume este in stare diavolul, ca sa nu te temi de el, avand in vedere ca are posibilitati infinite de a te insela, nu doarme, nu mananca, CREDE in puterea lui Dumnezeu Tatal si se cutremura la gandul ca va da socoteala pentru mandria lui, recunoaste pe Fiul lui Dumnezeu ca Mantuitor, cat despre Duhul Sfant, este singurul aspect pe care munceste pe branci ca sa-l substituie in sufletul omului, si din Duh sfant sa devina duh aducator de moarte vesnica prin caderea in pacat. Putini sfinti nu s-au temut de diavol, reusind prin mila lui Dumnezeu sa-l recunoasca cu usurinta si sa-l stapaneasca. Majoritatea covarsitoare a sfintilor au suferit mult din cauza diavolilor, se temeau de ei si apelau la Mantuitor pentru a-i alunga. Daca tu nu te temi, e un semn al lipsei de cunoastere.
2 - Printre "liber-cugetatori" era o vorba: "Nu mi-e frica de munca; ma culc langa ea." Cand nu te temi de vrajmas, e foarte posibil sa-ti fi devanit intre timp, prieten... Chiar daca nu ai nicio idee, cum s-ar fi putut intampla acest lucru.