În prealabil postat de glykys

Mie mi-a dat Domnul si maini si picioare si ochi si gura si tot nu Il slavesc pe cum o fac ei. Mi-e de ajuns o mica boala sau vreun mic neajuns, ca si incep sa cartesc.
Da, eu ii consider fericiti, pentru ca isi duc crucea cu bucurie. Nu isi plang de mila, nu se victimizează, ii dau slava lui Dumnezeu. Eu una nu as fi capabila sa duc o asemenea cruce, deci nici o asemenea fericire care provine din ea.
Uite, interesant ar fi sa ii intrebam daca ei ar da fericirea lor pe cea a oamenilor din jurul lor, intregi, cu fete mohorate si mereu nemultumiti.