Odata, patru prieteni s-au hotarat sa imbratiseze viata de schimnicie. Trei s-au dedicat nevointelor schimnicesti, iar al patrulea si-a luat asupra sa sarcina de a-i sluji. El ducea rucadeliile lor la piata din satul invecinat si apoi aducea proviziile trebuincioase la schit.
Dupa cativa ani, doi din cei patru au raposat, lasand in urma pe prietenul care se daruise slujirii celorlalti si pe unul dintre schimnici. Ingrijitorul, care era mai tanar decat toti, a cazut intr-o zi in mare pacat in satul unde mergea sa-si vanda marfa.
Un sfant eremit, care primise de la Dumnezeu darul vederii, incat el vedea cu ochii sufletului ceea ce nimeni nu putea vedea cu ochii trupesti, si-a ridicat coliba in apropierea schitului. Acestui Batran Sfant i s-a dezvaluit ca cei doi schimnici din Ceruri s-au rugat lui Dumnezeu sa ingaduie ca fratele care cazuse in pacat sa fie devorat de o fiara salbatica si astfel pacatul sa-i fie spalat cu sangele sau si sa nu piarda Raiul si sa fie despartit de ei.
Asadar, in timp ce ingrijitorul se intorcea din sat, un leu salbatic i-a aparut pe neasteptate in fata, gata sa-l sfasie in bucati. Cu toate acestea, celalalt frate, care locuia mai sus de schit, a vazut de departe primejdia si, plin de groaza, a cazut la pamant si s-a rugat lui Dumnezeu sa-l izbaveasca pe frate de coltii fiarei.
In tot acest timp, Parintele vazator ii vedea pe cei doi frati in Ceruri, rugandu-se fierbinte lui Dumnezeu: Doamne, indura-Te si lasa sa fie sfasiat in bucati de fiara, pentru ca prin aceasta pacatul sa-i fie spalat.
Doamne, izbaveste pe robul tau de coltii fiarei, striga schimnicul jos pe pamant, scaldat in sudoare si dandu-se de ceasul mortii.
Atunci, ceva neasteptat s-a intamplat. Desi leul african inspaimantator isi tintuise victima la pamant si o prinsese de gat cu labele din fata, dintr-o data s-a intors si a disparut in jungla din apropiere, manat parca de o forta nevazuta. Iar Sfantul eremit a auzit o voce spunandu-le celor doi frati din Cer:
Se cuvine ca ruga celui care inca se nevoieste jos pe pamant in trup sa fie ascultata. Caci voua va este indeajuns odihna si fericirea acestui loc.
Plin de mahnire si pocainta din pricina caderii sale si, desigur, si datorita primejdiei pe care o vazuse cu proprii sai ochi, ingrijitorul s-a intors la fratele sau si, dupa ce si-a marturisit pacatul fratelui, s-a zavorat in chilia sa si si-a plans pacatul pana la sfarsitul vietii.
Dupa cativa ani, si ceilalti doi prieteni care supravietuisera au murit, iar sfantul eremit i-a vazut pe toti patru impreuna in Ceruri.
|