Kim Phuc era o fetiță de 9 ani care a fost fotografiată strigând de durere, goală, fugind din satul ei vietnamez care a fost bombardat cu napalm de către armata aliată sud-vietnameză și americană. Hainele ei erau pline de picături de napalm, care cauzează arsuri îngrozitoare.
Trang Bang, Vietnam, 9 iunie
În 1972, fotografia acestei fetițe a câștigat Premiul Pulitzer și a făcut înconjurul lumii. Sunt 40 de ani de atunci. Imaginea ei a șocat întreaga Americă, adăpostită confortabil în fața poncifelor de război necesar. Fetița trăia în satul Trang Bang, raportează
http://www.bosnewslife.com.
În ziua de 8 iunie 1972 hainele fetiței s-au topit pe trupul ei și tot ceea ce se afla în jurul ei a fost consumat de foc, când un avion sud-vietnamez a aruncat cu napalm peste satul plin de civili, în căutare de comuniști nord-vietnamezi.
Uriașul val de oprobriu public american a dus la sfârșitul acestui război absurd.
Fetița striga: „Prea fierbinte! Prea fierbinte”, în timp ce fugea de iadul dezlănțuit în spatele ei, împreună cu alți câțiva copii. Hainele și pielea ei s-au topit ca un jeleu din cauza substanței cauzatoare de moarte.
Fără această fetiță, ororile războiului poate nu ar fi fost cunoscute niciodată. Arsurile ei de gradul 3, erau întinse pe aproape toată suprafața corpului.
„Napalmul este cea mai groaznică durere pe care o poți imagina” a spus Phuc. „Apa fierbe la 100 de grade, napalmul generează temperaturi de 800-1200 de grade. E iadul însuși”.
Fotografia a rămas un reper iconic în istoria recentă a lumii, însă numele fetiței nu a fost prea cunoscut în America. Era numită „the Napalm Girl”.
După 17 operații, fetița s-a întors acasă, dorind doar să fie un copil normal.
Comuniștii vietnamezi au realizat valoarea de propagandă a imaginii, așa că au numit-o „simbol național al războiului”. Lim Phuc are acum 49 de ani își amintește de durerea imensă și interminabilă: „Nu mai voiam să trăiesc”.
Ea a găsit o Sfântă Scriptură și a citit-o pe nerăsuflate: „Nu mă mai puteam opri din citit”. Apoi a găsit o Biserică creștină, unde a început să înțeleagă despre religia adevărată. „Am auzit Evanghelia explicată pentru prima oară. Iubirea lui Hristos mi-a schimbat viața. Așa că L-am rugat pe Dumnezeu:
Mă poți ierta?”. Ea a devenit creștină și spune că prin credință a înțeles iubirea lui Dumnezeu pentru oameni.
Kim a fost numită Ambasador al Bunăvoinței pentru Pace de către UNESCO în 1997.
Ea a rezumat experiența ei extraordinară într-un poem:
„Dacă nu aș fi fost în război, nu aș fi înțeles pacea,
Dacă nu aș fi fost în durere, nu aș fi cunoscut puterea vindecătoare a iubirii,
Dacă nu aș fi fost urâtă de mulți, nu aș fi învățat să iert,
Dacă nu aș fi fost în închisoare, nu aș înțelege libertatea,
Dacă nu aș fi trăit în lipsă, nu aș fi valorizat tot ceea ce am,
Dacă nu aș fi trăit în frică, nu aș înțelege pacea...”.
Kim trăiește acum în Canada și este căsătorită cu un vietnamez.
http://www.bosnewslife.com.