| 
				 Greutatea păcatelor 
 
			
			Trecând prin sat, un preot s-a întâlnit cu un tăran care nu prea venea pe la biserică. Oprindu-l i-a zis:
 -Fiule, de ce nu ai venit ieri la slujbă? Ai avut vreun necaz? Pot să te ajut cu ceva?
 
 -Părinte, nu am avut vreme, m-am luat cu una, cu alta si...
 
 -Vai, fiule, nu se poate să nu-ti faci timp să vii la biserică, să aprinzi o  lumânare si să spui o rugăciune...! Dacă tu nu te gândesti la Dumnezeu  si nu cauti ajutorul Său, cum ai vrea să-ti poarte El de grijă? Orice  probleme ai avea, chiar dacă nu le poti rezolva singur, chiar dacă  nimeni nu ar fi în stare să te ajute, Dumnezeu poate. El îti dă  sănătate, liniste si spor în casă. Însă dacă alegi să faci păcate, mai  meriti oare ajutorul Său?
 
 -Dar, părinte, ce păcate am eu? -zise omul cu nedumerire. Nu am decât păcate mici. Sunt acestea atât de grave?
 
 -Fiule - i-a mai spus preotul- orice păcat este grav, fiindcă păcatul, oricât  de mic, îti strecoară în suflet răutate. Poate nu par păcatele tale prea mari, dar... ia adu-ti aminte, ieri a plouat?
 
 -Da, părinte, a plouat ceva, dar nu prea mult.
 
 -Si azi, de ce ai putut să iesi din casă?
 
 -E, părinte, pentru că de dimineată a iesit soarele si pământul s-a uscat repede.
 
 -Păi, vezi, fiule? Anul trecut tii minte când au fost inundatiile? A plouat 3 zile în sir. Am mai putut noi să iesim atunci din case?
 
 Păcatul, fiule, este la fel ca picătura de apă. Asa mică ai impresia că nici  nu-ti poate face rău. Dacă ai ceva păcate, dar cauti să le îndrepti prin căintă si bunătate, prin rugăciune în sfânta biserică, atunci imediat  apare dragostea lui Dumnezeu, care aduce iar liniste sufletului, la fel  ca si căldura si lumina soarelui, după o zi cu ploaie. Dar, atunci când  ploile se adună si curg unele după altele, când mii si mii de picături,  ce par fără putere, se strâng laolaltă, atunci nimic nu mai le poate sta în cale. Tot astfel, dacă se adună păcate peste păcate în sufletele  noastre, nu le mai putem sta în cale si devenim tot mai răi si mai  egoisti.
 
 Intră în biserică, fiule, cât mai des. Roagă-te si  închină-te în fata icoanelor si, atunci, sufletul tău nu va fi chinuit  de greutatea păcatelor si viata ta va fi un exemplu pentru cei din jur.
 
 "Nu se poate ca Dumnezeu să nu asculte rugăciunile omului, dacă omul ascultă poruncile Domnului" (Avva Isaia).
 
				__________________Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
 (Părintele Alexander Schmemann)
 |