Boala - rodul pacatului sau o incercare de la Dumnezeu?
"Boala, ca orice fel de suferinta, este o realitate, bineinteles nedorita, o problema nerezolvata, de aceea este o problema si este o taina; este o realitate, in primul rand o realitate nedorita, in sensul ca boala nu este conforma cu firea, este ceva adaugat, deviere de la ceea ce gandim noi ca este normal.
Este o realitate nedorita in sensul ca nimeni nu urmareste sa se imbolnaveasca si toti cei care sunt bolnavi, care ajung sa fie bolnavi doresc sa se faca sanatosi, normala fiind sanatatea. Este o problema, in sensul ca nu avem un raspuns satisfacator la ceea ce este suferinta in general si deci, nu avem un raspuns satisfacator in ceea ce priveste boala ca manifestare de suferinta.
Nu stim, in general, nici cauzele bolii si nici sensul pe care il are boala ca suferinta, nu stim care este scopul bolii, dar ne raportam in diferite feluri la aceasta problema si totdeauna cu dorinta de a o rezolva. In conceptia religioasa a Vechiului Testament, boala este de cele mai multe ori o pedeapsa pentru pacat, deci cauza bolii este pacatul. Asa au gandit boala ca urmare a pacatului cei care s-au confruntat cu Dreptul Iov, cel ce ajunsese sa patimeasca, sa fie si bolnav, intre altele, si in cartea Iov se prezinta o convorbire intre Iov si prietenii sai pe temeiul faptului ca boala este generata de pacat.
In Deuteronom, Cartea a cincea a lui Moise, avem afirmatii facute de Dumnezeu prin Moise in acest sens, ca cei binecuvantati de Dumnezeu nu vor avea de suferit boli, iar cei blestemati de Dumnezeu pentru pacatele lor vor avea de suportat diferite boli. In Noul Testament exista, de asemenea, raportare la boala si la pacat, de pilda in istorisirea minunii vindecarii slabanogului din Capernaum se constata ca cel dintai cuvant pe care l-a spus Domnul Hristos omului ce I-a fost pus inainte de catre cei patru insi: „Indrazneste, fiule, pacatele tale sunt iertate", api i-a dat Domnul Hristos vindecare, iar vindecarea este aratata in textul Evangheliei ca o consecinta a faptului ca celui care s-a vindecat i s-au iertat pacatele. Asta in legatura cu vindecarea slabanogului de la Capernaum. Iar in legatura cu vindecarea slabanogului de la Vitezda aflam din Evanghelia de la Ioan ca omul acela care s-a facut sanatos prin puterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, s-a intalnit cu Domnul Hristos in Templul din Ierusalim, iar Domnul Hristos i-a spus: „De acum sa nu mai gresesti ca sa nu ti se intample ceva rau", deci si aici este o legatura intre pacat si boala.
Totusi, e sigur ca la boala nu ajung numai pacatosii, ci ajung si dreptii, si in cazul acesta bolii nu-i premerge pacatul; ne-am putea gandi in acest sens la suferintele lui Iov, la boala pe care a suportat-o Dreptul Iov, ne-am putea gandi foarte bine la suferintele Sfantului Apostol Pavel, la bolile pe care le-a avut de suportat el, care era placut lui Dumnezeu si care, totusi, a avut de suferit, poate mai mult, ca sa se arate statornicia lui in credinta si in legatura cu Dumnezeu, ca sa fie un exemplu de suportare a bolilor.
Este interesant de constatat ca cei vechi, nestiind de cauze microbiene ale bolilor, n-au facut vreun fel de referire la felul acesta asa cum ar face astazi omul modern care stie ca unele boli au drept cauza agenti patogeni, agenti microbieni. Ceea ce stiau cei vechi era doar faptul ca cel binecuvantat de Dumnezeu n-are de suportat sau daca suporta o boala, o suporta pentru ca ingaduie aceasta Dumnezeu cu vreun scop oarecare, cu vreun scop moral, dar in cele mai multe cazuri boala se socoteste ca urmare a pacatului, mai ales de pe urma constatarii ca boala a venit in lume dupa sanatate, a venit in lume dupa ce mai intai omul a avut o sanatate deplina si a venit ca un fel de pedeapsa pentru caderea in pacat, deci boala este in urma caderii in pacat."
Parintele Teofil Paraian
|