Citat:
Evident, unele pe care tu nu le ai.
Dar le poti avea si tu.
E un proces personal.
|
E un proces personal, deci unul subiectiv. Nu contest existența minunilor acolo unde totul pare să se sfârșească și că poate ai avut parte de miracole în viața ta, dar de minuni nu au parte numai ortodocșii. Că pe ale lor ei le numesc autentice și pe cele din secte sau chiar alte culte le etichetează „înșelări drăcești” e doar o problemă de perspectivă. Dar și perspectiva e subiectivă și, asemenea proceselor personale, nu poate fi luată drept adevăr suprem. Cum evoluția ta spirituală te-a convins că te închini adevăratului Dumnezeu, la fel de convins e și un evreu sau un musulman de relația spirituală cu „adevăratul” Dumnezeu din prisma propriei evoluții.
Citat:
|
Nu chiar. Perspectiva difera.
|
Și așa cum am mai spus, perspectivele sunt subiective, dar ele sunt cele care ne definesc realitatea. Pentru un catolic crescut în religia aceasta de mic Dumnezeul lui e la fel de real și adevărat ca cel al unui ortodox.
Citat:
Parerea ta, bazata pe o cunoastere superficiala a problemei.
Teologia a devenit divergenta inca inainte de 1054.
|
Recunosc, cunoștințele mele sunt sumare. Însă cele mai la îndemână exemple de diferențe de ordin dogmatic care-mi vin în minte sunt filioque, azimile, botezul la 7 ani și purgatoriul. Diferențe ce țin de ritualuri, de nunață, dar care nu influențează în niciun fel comportamentul moral și esența spirituală a credinciosului pentru că nu ritualurile sunt cele care definesc personalitatea creștinului, ci mesajul propovăduit, și mesajul este același.
Citat:
Aceeasi ignoranta si gandire superficiala.
Daca eu ucid in numele tau, tu esti vinovat sau cum?
Sau daca un roman omoara, atunci toti romanii sunt vinovati sau cum?
|
Evident că nu. Asta încercam și eu să te conving cu privire la ceea ce ai scris înainte:
Citat:
Si un criminal in serie este capabil sa treaca o babuta strada.
Asta nu inseamna ca e bun.
|
Doar pentru că un criminal în serie e ateu, nu înseamnă că toți ateii sunt criminali sau că nu sunt capabili de bine. Și am mai adăugat că doar pentru că ești credincios nu înseamnă că ești neapărat bun.
Nu am scris nicăieri că toți ateii sunt buni sau toți credincioșii sunt răi, ci că scursuri sunt peste tot. Însă tu te-ai grăbit să-mi dai exemplul cu criminalul ca și cum aș fi lăsat de înțeles că necredincioșii sunt de fapt niște sfinți cu toții, deși nu am făcut-o. Ignorant poate că sunt, dar momente de superficialitate ai și tu.
Citat:
|
Sa intelegem ca un copil nu isi poate iubi parintii pana nu ii cunoaste suficient sau cum?
|
Un copil abandonat care crește la un orfelinat nu-și va iubi niciodată părinții precum un copil care a crescut în sânul familiei și care a avut un contact fizic cu ei. Atâta timp cât nu ai acest contact fizic, totul e doar o născocire a imaginației. Copilul acela ar putea cel mult să iubească ideea de părinți sau propria închipuire a unor părinți ipotetici. Dar modelul său imaginat nu înseamnă că și corespunde cu modelul real. De fapt, sunt șanse mari să nu.