Citat:
În prealabil postat de Doriana
Parerea mea despre ortodoxie era mai rea decat a dvs despre np, tocmai pentru ca nu am cunoscut-o.
|
Asta spune multe, dacă nu chiar totul.
Am bolduit mai jos câteva pasaje din mesajul tău inițial, care iarăși sunt foarte grăitoare despre confuzia în care se află cei căzuți în plasa schimbării de dragul necunoștinței și lenei de a căuta în ei înșiși, prin Biserică.
Citat:
|
În prealabil postat de Doriana
Despre motivatia celor care au apartinut de bisericile istorice si le-au "parasit". Celor mai multi nici nu le-ar fi trecut prin cap ca ar parasi ceva. Au facut parte numai cu numele din aceste biserici. Nimeni nu le-a facut vreodata cateheza, nu li s-a spus ca au onoarea sa faca parte din cea mai faina biserica posibila, si unica pe deasupra. Au cautat mantuirea si nu au gasit-o, caci nu a avut cine sa le spuna despre ea. "Tatal nostru" invatat de la bunica nu se pune. Il au si altii, iar un copil nu intelege mare lucru din aceasta rugaciune, care, la prima vedere, pentru un ochi nedeprins cu invataturile sfinte, pare ca nu spune nimic despre mantuire.
Atunci a aparut un np, care le-a prezentat clar acest mesaj al mantuirii. Omul respectiv a inteles ca exista si pentru el o mantuire si s-a intors cu toata inima catre Dumnezeu. Mai tarziu au aparuti si ortodocsii/ catolicii sa ii spuna ca e pe o cale gresita, dar era deja prea tarziu, caci omul experimentase dovezi practice ale eficacitatii caii pe care merge, asa cum experimentase si golul sufletesc in timp ce apartinea bisericilor istorice. Iar o tona de teorie nu face cat un gram de practica. De aceea, dincolo de vorbele frumoase despre bisericile istorice, omul stie unde a fost si unde a ajuns...
|
1. N-au căutat mântuirea, de asta nici n-au găsit-o.
2. Nici un gram și nici o tonă de practică nu valorează nimic, dacă ești pe calea greșită și nu ai baza corectă dpdv teoretic
.
(în general vorbind, și în cazul credinței în particular)