Citat:
Īn prealabil postat de iustin10
De partea Ta este mangaierea, de partea mea este suspinul , ca nu m-am ridicat la inaltimea nesfarsitei Tale iubiri.
|
Tanguirea aceasta imi aminteste de Fericitul Augustin, cel din Confesiuni... Are un farmec poetic aparte. Provenind, poate, din inima ranita, sfasiata.
Pe de alta parte, intrucat ma regasesc in tonul/muzica postarii tale pe mine cel de care vreau sa scap, iata ce vreau sa iti transmit:
1. Nu sunt nesimtitor asa incat sa nu fi auzit strigatul tau inflacarat legat de dragoste. Si durerea ascunsa sub racketul iubirii de Dumnezeu. Am auzit. M-a miscat. Ma bucur ca te-ai hotarat si ai scris ce simteai. Ai avut incredere in noi, forumistii. Te-ai dezvaluit.
Pentru acestea iti multumesc si admir alegerea ta.
2. Fiind destul de trecut prin aceasta ipostaza pe care o descrii in postarea ta, iata opinia mea:
- cauta sa traiesti in curatie/ nu mai bea, lasa substantele toxidependentei, lasa sexul din afara ordinii puse de Biserica, lasa visarile de tip reverie, lasa mascariciul afectat din noi, umflatul si bombasticul si melancolidul, chilotzarul si dracescul mascarici afectoid, lasa-l sa moara.
- stai sub ascultare, chiar de-i aspra
- retine ca viata crestinului nu este, pentru lungi perioade de timp, decat asceza. Harul coboara (sau urca!) in om, precum se lasa cununa de lauri pe umerii atletului de la maraton: dupa mari si extrem de dureroase eforturi
- obisnuieste-te cu adevarul elementar ca efuziunile lirice pe care le consideri (dureros de gresit) duhovnicesti, sunt doar revarsari de hormoni indulcitori ai creierului iscate de durerea orgoliului, a frustrarii, a ranilor mandriei, a frustrarilor sexuale, a frustrarilor legate de putere, de obsesia puterii asupra lumii, de ranile narcisismului care nu se mai satura de slava desarta
- nu confunda harul cu persoana Dumnezeirii (vezi te rog postarea mea de la sectiunea Patrologie, cea din Grigorie Palama)
- imbisericeste-te prin acordarea timpului tau slujbelor toate
Omule, suntem nebanuit de mult indraciti, nebanuit de mult. Cand mai ai lirisme din acestea, retine sfatul meu: da-ti cateva perechi de palme, ia o bata si arde-ti cateva in turloaie, pune pe cineva sa te scuipe, sa te ocarasca, sa te batjocoreasca si stai nemancat cateva zeci de ore. Si spune doar atat: Doamne, iarta pe porcul de mine!
Prietene, o sa spun o mare grozavie aici pe forum dar asta doar ca marturisesc sincer din cercarea mea (am trait de multe ori in zona unde vad ca te perpelesti si vrei sa ne duci si pe noi): prietene, nu Il cunosti pe Dumnezeu. Ne livrezi un produs contrafacut. Un surogat. Am zis, de vrei sa asculti ghimpele meu...
Dumnezeu sa ma ierte!