Citat:
În prealabil postat de iustin10
Macar pacatuind trupeste ,mai ai o sansa sa te trezesti....
|
Pacatuind cu premeditare?
N-as zice deloc. Din contra!
Cu fiecare pacat, de orice fel, pe care il facem, diavolul ne mai injecteaza o doza de somnifer ca sa ne anestezieze simturile duhovnicesti, sa ajungem intr-o stare de lentoare sufleteasca, cu amanari ale cautarii caintei, impinse pana la abandon, pentru ca scopul lui e sa nu ne mai trezim decat direct in iad.
E chiar pacat impotriva Duhului Sfant si socoteala demonica sa-ti inchipui ca daca nu ai cainta pt. starea actuala de pacatosenie, ai putea-o dobandi daca ai face un pacat cu premeditare.
Imi dai voie sa intreb ceva?
Sa zicem ca regasesti o persoana draga tie dupa o ratacire prin desert, suferind teribil de o sete devastatoare. Tu ai la tine o sticla cu apa, insa e contaminata de o bacterie care odata ingerata poate provoca in timp complicatii majore. Nu pe moment, ci in timp, de cele mai multe ori, ducand la moarte.
Ce decizie iei? Ii dai sa bea din apa aceea salvand-o astfel sa nu moara de sete (pe moment)?
A salva pe moment pe cineva de la o agonie, provocandu-i tu insuti, mai mult ca sigur o agonie chiar mai rea in viitor, poate fi considerata o fapta de iubire? Stiind ca virusul odata ingerat va face ravagii ulterior.