Citat:
În prealabil postat de AlinB
Ideea e simpla, de la circumstante particulare nu trebuie sa tragem concluzii generalizatoare.
|
Cu asta sunt întru totul de acord.
În afara țării e tot politichie, de grup și de "bisericuțe". Aceeași Mărie cu altă pălărie. Dar să știi că eu n-aș zice că românii din afară nu socializează, din contră, cred că sunt destui care petrec mai mult timp la biserică, și în acțiunile de pe lângă biserici, decât mulți români din țară (din ăia 2-3% practicanți ai ortodoxiei). Dacă ești consecvent pe mulți ajungi să-i cunoști destul de bine și să legi prietenii cu ei. În fine, asta depinde foarte mult și de felul cum este construit fiecare. Dacă ești sociabil din fire, este imposibil să nu poți să socializezi și în afara României, și cu români și cu alte nații. Dacă însă ești ursuz și inadaptabil, păi bineînțeles că nimănui nu-i face plăcere să stea în preajma ta. Era și o poveste "cu tâlc" pe undeva, despre un călător prin Orientul Mijlociu (arab cred) care ajunge la porțile unei cetăți și acolo găsește un bătrân pe care-l întreabă cum sunt oamenii acelei cetăți... în fine, dacă nu știți povestea am să v-o spun.
