Iarta-ma sora mea ca intervin si eu aici...
Am fost pe unele forumuri catalogata ca fiind originala in conceptii, cand mi-am exprimat convingerea ca Domnul este Dumnezeu si singurul Judecator al nostru si ca are El planurile Sale de mantuire si pt cei din alte religii, ca eu am cunoscut om de alta religie, care avea atata bunatate in sufletul lui si atata neosandire si smerenie incat m-am rusinat de firea mea sceptica si pacatoasa! Pentru cei buni stie Hristos ce judecata are!
As mai avea o intrebare pt D-nul Iustin: Suntem noi la masura de sfintenie a Parintilor Aghioriti care au certat si palmuit pe cei aflati in ratacire? Fratia ta indraznesti sa izgonesti de la usa un om din alta religie care are nevoie de ajutor sau de o vorba buna? Il poti osandi?
Eu pacatoasa recunoasc ca nu am indrazneala asta, fiind de multe ori in viata mea ratacita si ridicandu-ma, cu ajutorul lui Dumnezeu, apoi cazand iar in ispitire, etc...
Cu adevarat, Sfantul Nicolae si-a permis sa dea o lectie lui Arie, pt ca era in postura de a invata pe altii despre adevarurile de credinta, eu insa, ce indrazneala sa am, sunt vrednica eu sa osandesc pe cineva ca nu-L cunoaste pe Domnul ca si cand as fi stat chiar eu in dulceata Harului si Sfinteniei Lui?
Cu blandete fratilor sa incercam sa-L aratam pe Blandul Mantuitor fratilor care nu mai reusesc sa-L vada...Pt ca si Domnul sa fie cu noi la judecata bland si milostiv...
Ma iertati!
|