Mai multe lăcașuri de cult din țară sărbătoresc mâine hramul
Mai multe lăcașuri de cult din țară sărbătoresc mâine hramul 'Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul'. În general, două din sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul, Nașterea și Tăierea capului, sunt hramuri ale așezămintelor mănăstirești, datorită vieții ascetice a Înaintemergătorului Domnului, dar evlavia credincioșilor a făcut ca și bisericile parohiale să aibă acest hram.
Prăznuirea hramului începe, în majoritatea bisericilor, cu Vecernia și Litia, iar în alte biserici se săvârșește slujba Privegherii, urmând ca mâine, după Sfânta Liturghie, să se oficieze slujba pomenirii ctitorilor, eroilor, binefăcătorilor și să se facă mângâiere celor aflați în nevoi. În Arhiepiscopia Bucureștilor, Mănăstirea Plumbuita din Capitală sărbătorește hramul 'Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul'. Mănăstirea Plumbuita este ctitorie a domnitorului Petru cel Tânăr, în secolul al XVI-lea, și așezământul monahal a marcat viața religioasă și politică din Țara Românească pentru mulți ani. 'În ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi săvârșită de Preasfințitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. Mănăstirea are un istoric deosebit, a fost o cetate de apărare prin credință și cultură a Bucureștilor. Patriarhul Justinian s-a îngrijit în mod deosebit de restaurarea și înfrumusețarea acestei mănăstiri, unde sunt ateliere de pictură și restaurare a icoanelor', ne-a spus părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Sărbătoarea 'Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul' este ziua în care Mănăstirea vrânceană Rogozu din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, ctitoria domnitorului Matei Basarab, își sărbătorește hramul. Anul acesta, Înalt Preasfințitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, va săvârși Sfânta Liturghie în biserica mănăstirii și slujba de pomenire pentru ctitori. Obștea de monahii a pregătit pentru pelerinii veniți la hram pachete cu alimente. Mănăstirea Rogozu este situată în partea de sud-est a subcarpaților Vrancei, la o distanță de 10 km de municipiul Râmnicu Sărat, pe raza comunei Slobozia Bradului, județul Vrancea.
Alt lăcaș de cult bucureștean în care se prăznuiește ocrotitorul este Parohia 'Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul' - Dristor, dar mai sunt și alte biserici care serbează această sărbătoare, precum 'Sfântul Ioan Piață', 'Sfântul Ioan Botezătorul' - Pantelimon și 'Sfântul Ioan Moși'. De asemenea, după cum ne informează Ziarul Lumina, hram este și la Catedrala 'Sfântul Ioan Botezătorul' din Ploiești, lăcaș de cult închinat eroilor prahoveni din Primul Război Mondial, sau la parohiile: Podul Vadului din Breaza, Drăgăneasa. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în mod deosebit și la Mănăstirea Frăsinei din Arhiepiscopia Râmnicului, unde se află biserica schitului vechi, construită de doi călugări bulgari, Ilarion și Ștefan, în anul 1710, reconsolidat și restaurat de-a lungul timpului.
Alte vechi vetre monahale aflate în sărbătoare: Mănăstirea 'Sfântul Ioan Botezătorul' - Antonești din comuna argeșeană Corbeni, Mănăstirea Măxineni, una dintre cele mai vechi vetre sihăstrești din județul Brăila, sau alte așezăminte mai noi, precum Mănăstirea Gorovei din județul Botoșani, ctitoria egumenului Macarie Jora, între anii 1828 și 1834, sau Schitul Sihla din Neamț, care datează din anul 1813, Mănăstirea 'Sfântul Ioan Botezătorul' din localitatea Valea Mare, Covasna, Mănăstirea Scărișoara Nouă din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, Mănăstirea 'Sfântul Ioan Botezătorul' din Alba Iulia
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|